Câteva sute de creştini catolici au sărbătorit Crăciunul la Catedrala „Providenţa Divină” din Chişinău

Peste 4 sute de creştini catolici s-au adunat aseară la Catedrala „Providenţa Divină” din Chişinău pentru a asculta Ceasurile împărăteşti în ajun de Crăciun şi pentru a participa la Liturghia Sf. Vasile cel Mare. Astăzi, 25 decembrie, de dimineaţă enoriaşii au venit la rânduiala utreniei, unde au rostit rugăciuni şi au cântat colinde, transmite Info-Prim Neo. Preotul de origine poloneză, Krzysrtof Plonka, de la Episcopia Romano-Catolică din Chişinău, a declarat că la slujba de Crăciun vine întotdeauna multă lume să se bucure împreună de Naşterea Domnului. Preotul spune că în această zi la Catedrala „Providenţa Divină” se citesc rugăciuni în cinci limbi: română, engleză, rusă, poloneză şi germană, deoarece enoriaşii au diferite origini. Maria Sekulska-Solodchii, este din Polonia şi locuieşte de 15 ani la Chişinău. Pentru ea Crăciunul are o semnificaţie deosebită. Sărbătoreşte această zi în familie, după un post respectat cu stricteţe. Oleg Djigun, un alt enoriaş, spune că sărbătoarea Crăciunului este plină de lumină. Va sărbători cu familia, alături de prieteni şi rude. Oleg Djigun a mai spus că niciodată nu încalcă tradiţia de a merge la vecini şi de a-i servi cu bucate preparate acasă, iar vecinii, la rândul lor, se împart cu bunătăţile pe care le gătesc ei. Eugenia Griţcu a spus că sărbătoreşte Crăciunul şi pe 25 decembrie, în familie, alături de copii, dar şi pe 7 ianuarie, deoarece părinţii ei sunt ortodocşi şi respectă calendarul iulian. La masa de sărbătoare niciodată nu-i lipsesc sarmalele, pârjoalele şi piftia. Eugenia speră ca de sărbătoarea Naşterii Domnului în fiecare creştin să se nască credinţă în suflet. Ina Ianuşeskaia, de origine ucraineană, a venit la catedrală să sărbătorească Crăciunul cu fetiţele ei. Spre seară aşteaptă oaspeţi, iar pe masa de sărbătoare nu-i lipsesc niciodată colţunaşii, o mâncare tradiţională ucraineană. La 25 decembrie, alături de Biserica Catolică, Crăciunul este sărbătorit de Biserica Ortodoxă a Constantinopolului, Biserica Ortodoxă a Alexandriei, Biserica Ortodoxă a Antiohiei, Biserica Ortodoxă Greacă, Biserica Ortodoxă Cipriotă, Biserica Ortodoxă Romană, Biserica Ortodoxa Poloneză şi Biserica Ortodoxă Bulgară (1963).