logo

Care este rolul președintelui în dezvoltarea țării. Sondaj IPN


https://www.ipn.md/ro/care-este-rolul-presedintelui-in-dezvoltarea-tarii-sondaj-ipn-8008_1077074.html

Pe 1 noiembrie, cetățenii Republicii Moldova vor fi chemați la urne să aleagă cine va fi președintele țării pentru următorii patru ani. Agenția de presă IPN a întrebat trecătorii: „Care este rolul președintelui în dezvoltarea țării?”. Răspunsurile le puteți urmări în sondajul de mai jos:

Maria Cojocaru, 62 de ani, pensionară, fostă angajată în domeniul culturii:

„După câte înţeleg eu, preşedintele într-o ţară parlamentară ar trebui să fie ales în Parlament. Dar aşa cum s-a schimbat că trebuie ales de popor, dar nu s-au schimbat şi funcţiile preşedintelui ca a celui ales de popor, e mai mult simbolic rolul preşedintelui în Republica Moldova. Deşi un preşedinte ar fi trebuit să reprezinte ţara, să aibă o imagine, o ţinută demnă. Este un fel de simbol al ţării. Și eu nu văd acest simbol, cel puţin în ultimii patru ani eu nu l-am văzut. Eu nu am fost mândră când preşedintele ţării mele a ieşit pe arena mondială. Deşi el în puţine locuri a fost pe arena mondială, decât în Rusia. De câte ori iese şi deschide gura, eu mă ruşinez şi nici nu vreau să spun că sunt din Republica Moldova. Eu vreau un preşedinte care acele puţine funcţii pe care el cu adevărat le poate împlini, măcar acele să fie îndeplinite demn. Cum să nu te duci în Ucraina vecină, în România? Cei care te pot ajuta cu energia electrică când ne-o taie ruşii, cu gaze. Iată, românii au făcu o conductă de gaze ca noi să avem alternativă. De ce să nu te duci în ţara ceea, chiar dacă nu ţi-e dragă. Eu înţeleg că pentru el România este Domne fereşte!, pentru el, cel care e pro-rus. Într-un cuvânt, preşedintele nostru din ultimii patru ani e un agent al Rusiei, când noi în Europa ne duce prin România, nu prin Rusia”.



Mihail Ciofu, 66 de ani, pensionar, tehnician

„Să ţină la popor, să tragă la lume, iată ce trebuie. Să fie regulă, să fie ca legile să lucreze. Să nu furăm, să lucrăm ca lumea. Trebuie şi Guvernul să fie ca atare. Mulţi la ţară o să voteze pentru Şor. De ce? Chiar vărul meu are patru vaci şi cumpără brânză şi smântână de la Şor, de la magazile astea. Te faci de râs, ai patru vaci şi iei din magazin de la Şor că sunt cu 50 de bănuţi mai ieftine”.

Daniel Mişanovschi, 20 de ani, student:

„Preşedintele are anumite atribuții. La noi în ţară preşedintele are atribuţii ale organului executiv, de el depinde în oarecare măsură soarta Guvernului: cine va fi în frunte, cine vor fi miniştri, el îi numeşte. După părerea mea, asta este foarte-foarte important, deoarece Guvernul nemijlocit execută toate ordinile de la Parlament. Prin asta are loc o conlucrare între sistemul aparatului de stat. Uniunea Europeană deja ajută prin diferite donaţii, împrumuturi de care Republica Moldova are nevoie din cauza că sunt insuficienţe financiare, criză. Eu nu știu dacă Uniunea Europeană, în general, are nevoie de Republica Moldova. Mai mult noi avem nevoie. Preşedintele influențează la nivel diplomatic, la nivel de relaţie dintre state. Dar deja la la nivel de ajutoare alocate din partea Uniunii Europene cred că are mai multă relevanţă Parlamentul şi organul legislativ”.

Lucia Grozavu, 63 de ani, medic de laborator:

„Împuterniciri foarte puţine are, aşa că…Dar şi dând puterea unui singur om ca să conducă o ţară, este foarte periculos, fiindcă nu ştii ce zace în el. Acum suntem ţară parlamentară, dacă am fi prezidenţială, ar fi foarte greu. Cred că ar fi greşit. Parlamentarii, măcar buni, răi cum sunt, dar totuşi mai sunt nişte păreri. Este o opoziţie, cu toate că am impresia că dorm şi cei din opoziţie. Ar trebui să mai asculte părerea altora, a cetăţenilor desigur, fiindcă până când stăm în două bărci. Mergem un pas înainte şi doi înapoi şi de vreo 20 de ani nu mai ştim încotro mergem. Nici înainte, nici înapoi. România cât de mult contribuie! Cu toate că preşedintele nostru nu a fost niciodată în România. Altă cale ar fi foarte anevoioasă, foarte greu. Sunt foarte multe neajunsuri care, cu părere de rău, n-o să le putem trece. N-o să putem îndeplini cerinţele statelor europene. În componenţa României am putea mai uşor intra în ţările europene”.



Andrei Vahnovan, 25 de ani, atlet

„După părerea mea, rolul unui preşedinte este faptul de a se ţine de cuvânt. Adică, odată ce promiţi unele lucruri cetăţenilor, fii bun şi respectă-le. Să fie şi realizabile. E foarte uşor să scoţi cuvinte şi foarte greu să faci fapte. Nu sunt o persoană care să urmărească foarte mult ceea ce se face. Dacă n-o să mă duc eu să votez, o să voteze altcineva pentru mine şi, probabil, o să voteze o persoană care nu prea merită să ajungă în frunte. Trebuie să fie responsabil şi să se ţină de cuvânt. Dacă nu este responsabilitate, nu este niciun sens să stai sus. Doar pentru bani?”



Rita Pogorenîi, 39 de ani, manager resurse umane:

„În primul rând, să se îngrijească de poporul său. Obligatoriu de pensionari, pentru că au lucrat şi investit cu munca lor pentru stat. În primul rând, trebuie să se gândească la pensionari şi la copii, care sunt viitorul nostru. Să luăm de exemplu chiar şi alimentaţia în şcoli, este sub nivel. Copilul rămâne flămând. Da, plătim 10 lei, e clar cu 10 lei un copil acasă nu-l hrăneşti şi statul poate cu aceşti 10 lei mare ajutor nu are, dar statul trebuie să contribuie. Totuşi lucrăm, plătim toate acestea: asigurare medicală, de care aproape că nu ne folosim, venim la medic şi nu o folosim. De ce peste hotare contribuția de asigurare medicală este transferată de la un an la altul? De ce pensia, dacă un membru al familiei moare, trece la celălalt membru? La noi de ce nu se face aşa? Trebuie, în primul rând, președintele să se gândească la popor. Să se orienteze spre Europa. Ceea ce a fost în trecut s-a consumat. Prezentul e acum şi trebuie trăit altfel. Trebuie să te îndrepți spre ce este mai bine. Eu vorbesc şi în rusă, şi în română. Cred că, dacă ne vom uni cu România, copiii noştri vor vorbi mai bine româna. Eu vreau să vorbesc în română, nu moldoveneşte, ca să fie corect. Parcă înţelegi totul, parca vorbeşti, dar nu vorbeşti în acea limbă în care trebuie.”



Boris Schiţco, 79 de ani, pensionar, fost anchetator:

„Să facă disciplină în ţară şi, mai întâi, în hoţii care stau în Parlament. Parcă s-au născut în Parlament şi folos din ei… în afară că fură, fac nebunii. Tot se strică de la Parlament. Și trebuie de schimbat. Trebuie să fie un termen ca să fii deputat, cel mult două mandate. Ei sunt o grămadă. Acesta deja nu e Parlament, ci un centru de hoţi mari. Acum în Parlament mai mult este stimat hoţul, banditul care poate fura, decât omul cinstit. Au furat miliardul. Nu e ruşine în acest sat că până acum nu răspuns nimeni? Ştefan cel Mare şi Sfânt a avut o Moldovă şi avea divanul boieresc cu 41 de boieri. El, cât a fost la conducerea ţării, a tăiat capetele pentru hoţie şi trădare. Trebuie de pus pedeapsa cu moartea cu hoţiile astea. Pe ani. Pe viaţă. Să pună pensiile la un anumit nivel şi să nu mărească la toţi, doar celor care nu au suma respectivă. Aşa ar fi drept. Să fie un preşedinte care să ceară din judecători şi procurori şi să nu facă bani prin corupţie. Maia să se ducă într-o parte, ea a fost ministru şi, cum a venit, a început să închidă şcolile, dar cum iese? Dacă s-a închis şcoala în sat, satul nu-i. Andrei Năstase, îl ştiu, familia e în Germania, el aici preşedinte. Cum nu vă gândiţi cu capul? Patru au paşapoarte româneşti. Stau cu un paşaport românesc, cu unul moldovenesc. Aceştia o să fie conducători? Asta se numeşte prostituţie cu două feţe. Limba, dacă îi dă numire, să-i de numirea Moldovei, că Ştefan cel Mare a domnit Moldova. Eu am fost în Iaşi, București. În Bucureşti, monument de-a lui Ştefan nu am văzut. Am văzut numai în Iaşi un monument micuţ, dar la noi în sate sunt. Cum eu să trădez acest om? El n-o făcut Românie, ci Moldovă”.


Marina Florea, IPN