Republica Moldova a ajuns la al 22-lea an de independenţă. Agenţia IPN şi-a propus să reflecte în mai multe materiale care au fost reuşitele şi nereuşitele în dezvoltarea ţării. Reprezentanţi ai guvernării actuale, experţi, foşti şi actuali politicieni îşi expun propria viziune care au fost paşii făcuţi de Moldova de la 27 august 1991 şi până acum.
---
Materialul nr. 10 din ciclul IPN „Moldova-22. Paşi înainte şi paşi înapoi”, cu ocazia Zilei Independenţei
Timp de 22 de ani de Independenţă Republica Moldova a fost nevoită deseori să facă faţă alegerilor strategice, pe dimensiunea externă, ceea ce a şi determinat caracterul oscilant al politicii externe pe parcursul a mai multor ani. Însă astăzi nu se mai văd beneficii de la o asemenea abordare. Partenerii externi ai Republicii Moldova din vest şi din est, vecinii, cu siguranţă îşi doresc ca Republica Moldova să aibă o politică externă transparentă, previzibilă şi coerentă. De această părere este ministrul afacerilor externe şi integrării europene, Natalia Gherman, solicitată de IPN să caracterizeze domeniul relaţiilor externe în cei 22 de ani de când ţara şi-a declarat independenţa.
Directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă (APE), Victor Chirilă, susţine că în 22 de ani de independenţă Moldova a înregistrat o evoluţie sinusoidală în domeniului relaţiilor externe, pentru că nu a existat niciodată un consens în rândul societăţii şi mai ales în rândul politicului în privinţa direcţiei spre care Republica Moldova trebuie să meargă. „De aceea politica externă nu a avut un parcurs coerent, nu a avut obiective clar formulate, mereu a pendulat în funcţie de conjunctura internă din ţară. A lipsit voinţa politică pentru a duce la capăt nişte lucruri începute foarte bine, cum ar fi ridicarea la rang naţional a politicii de integrare europeană în 2005, ca apoi această politică să fie practic abandonată în 2007 de către Partidul Comuniştilor, pentru că interesele interne de partid dictau o altfel de alianţă şi altfel de susţinere politică externă etc. În consecinţă, am avut un parcurs plin de întorsături neaşteptate şi nehotărât în domeniul politicii externe”, a afirmat Victor Chirilă.
Agenda diplomatică a Republicii Moldova în 22 de ani
Un eveniment important îl constituie recunoaşterea independenţei Republicii Moldova, aderarea la ONU, Consiliul Europei, OSCE. Declanşarea conflictului transnistrean şi, ulterior, procesul de soluţionare a acestuia, de asemenea, au marcat agenda diplomaţiei Moldovei pe plan extern, consideră ministrul de externe. Un alt eveniment important este lansarea în anul 1994 a cadrului juridic de cooperare şi parteneriat cu Uniunea Europeană. Astăzi relaţia Republicii Moldova cu UE cunoaşte o ascensiune mai rapidă. În ultimii 4 ani, Republica Moldova reuşeşte să fie în avangarda Parteneriatului Estic al Uniunii Europene, mai spune ministrul.
„Aşadar, pe parcursul acestor ani am reuşit să stabilim relaţii diplomatice cu peste 100 de state ale lumii. Astăzi avem misiuni diplomatice active în majoritatea ţărilor membre ale UE, acolo unde sunt interesele noastre naţionale şi în scopul protejării drepturilor cetăţenilor noştri. Avem 37 de misiuni şi reprezentanţe diplomatice ale Republicii Moldova peste hotare şi 32 ambasade şi reprezentanţe ale organizaţiilor internaţionale acreditate cu sediul la Chişinău. În 2013, ţara noastră a deschis ambasade în Regatul Ţărilor de Jos (Olanda), Canada şi Qatar, iar recent, la Chişinău, a fost inaugurată Ambasada Slovaciei. În opinia mea este un bilanţ apreciabil. Suntem într-un proces continuu de extindere şi nu în ultimul rând luând în considerare necesităţile interacţiunii cu comunităţile moldovenilor peste hotarele ţării şi interesele comercial-economice ale Republicii Moldova”, a spus Natalia Gherman.
Victor Chirilă a remarcat că există o politică externă foarte eficientă în ultimii patru ani, atunci când vorbim de integrarea europeană. Tot ce şi-a propus guvernarea în acest domeniu este pe cale de a se realiza. „Am început şi am terminat negocierile cu privire la Acordul de Asociere. Am început negocierile asupra zonei de comerţ liber cu UE care presupune integrarea economică a Moldovei în UE. Aceste negocieri s-au finalizat. Am început procesul de liberalizare a regimului de vize şi suntem spre sfârşitul celei dea doua şi ultima fază pentru obţinerea regimului liberalizat de vize. Ne aşteptăm ca la Summit-ul Parteneriatului Estic, Republica Moldova să parafeze Acordul de Asociere, care presupune şi crearea zonei de comerţ liber, comprehensive şi aprofundate. Suntem în aşteptarea unui răspuns, unei evoluări pozitive cu privire la liberalizarea regimului de vize din partea UE. Avem asistenţa financiară şi tehnică a UE pentru Republica Moldova, care a crescut aproape de două ori în ultimii şase ani şi această creştere a fost vizibilă începând din 2009”, a subliniat expertul în domeniul relaţiilor externe.
Victor Chirilă spune că UE a devenit actor politic destul de prezent în Republica Moldova. Agenda de integrare europeană pe care Republica Moldova a convenit-o cu UE este motorul schimbărilor structurale în Moldova. Ea determină, forţează politicienii să accepte şi să întreprindă schimbări nu tocmai pe placul intereselor de partid sau de grup. „Astfel, politica externă, în special pe dimensiunea europeană, a fost domeniul unde Republica Moldova şi clasa politică a excelat,în ciuda parcursului sinusoidal de care a dat dovadă”, consideră analistul. În ultimii patru ani, datorită unui consens la nivelul guvernării din Republica Moldova cu privire la viitorul ţării, politica externă furnizează succese palpabile, promovează o agendă de integrare europeană tot mai hotărâtă.
UE-Republica Moldova
Natalia Gherman spune că în prezent, Republica Moldova menţine un dialog politic aprofundat şi extins atât cu instituţiile UE, cât şi cu statele membre. Ministrul a făcut trimitere la vizitele recente ale preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso sau vizita cancelarul Germaniei, Angela Merkel. „Există un dialog permanent cu Comisarii Europeni şi oficialii înalţi ai statelor membre UE. Avem chiar şi un Grup de prieteni pentru acţiunea europeană a Republicii Moldova la nivelul miniştrilor afacerilor externe ai UE, condus de România şi Franţa. Mai mult, am stabilit un nou cadru de cooperare a Republica Moldova cu Uniunea Europeană în domeniul Politicii de Securitate şi Apărare, care ne permite să participăm la Misiuni UE de gestionare a crizelor, precum şi de asistenţă în realizarea reformelor în sectorul justiţiei şi afacerilor interne”, susţine ministrul.
Victor Chirilă spune că în relaţia cu UE Republica Moldova face paşi înainte. Acordul de Asociere care va modela relaţia Republica Moldova cu UE pentru următorii cel puţin 10 ani, va consolida relaţiile noastre şi în domeniul economic, Moldova practic se sincronizează cu practicile şi legislaţia, evoluţiile economice din UE. Republica Moldova începe procesul în urma căruia va deveni un tot întreg cu piaţa economică a UE. „Acest lucru este foarte important, mai ales dacă luăm în calcul că UE a iniţiat negocierile cu SUA privind crearea spaţiului transatlantic de comerţ liber, iar Republica Moldova, datorită Acordului de Asociere va devine parte integrantă a acestuia. Oamenii de afaceri moldoveni şi companiile ar putea să beneficieze de noi oportunităţi economice pe care le va deschide noua zonă de comerţ liber. Pentru a ajunge la această etapă, Republica Moldova va trebui să-şi reformeze şi economia, să-şi pregătească întreprinderile şi lumea de afaceri pentru a face faţă concurenţei acerbe de pe piaţa europeană.”, susţine expertul.
România-Republica Moldova
Directorul executiv al APE spune că paşi înainte s-au făcut şi în relaţiile cu România. În sfârşit Republica Moldova începe să construiască poduri mult mai puternice, decât podurile de flori care se ofilesc foarte repede. „Construim interconectări ale reţelelor electrice de înaltă tensiune, care ne vor conecta prin România la sistemul electric al UE. Începem să construim gazoductul Iaşi - Ungheni care ne va conecta cu reţeaua de gaze naturale din România, dar şi cu cea din UE. Iar în următorii 5 ani Republica Moldova va avea noi posibilităţi de import de gaze naturale, nu doar din Rusia, dar şi din UE, în funcţie de preţul la aceste gaze. Cu siguranţă, aceste lucruri ne avantajează”, spune expertul.
Ucraina-Republica Moldova
Victor Chirilă spune că ultimele guvernări democratice care s-au perindat din 2009 până în prezent au dezgheţat relaţiile politice ale Republicii Moldova cu Ucraina. Au început să fie rezolvate probleme minore care afectau întregul dialog politic cu Kievul. Evoluţie pozitivă există, spune expertul, dar, oricum, problemele nu au fost scoase de pe agendă şi acest lucru ar trebui să fie un semnal de avertizare pentru actuala guvernare, reamintindu-i că atât timp cât aceste probleme există, există riscul ca ele să afecteze credibilitatea, coerenţa şi calitatea dialogului nostru cu Ucraina.
„De asemenea, Chişinăul, dar şi Kievul, nu au formulat o nouă agendă de integrare europeană, care să corespundă noilor realităţi. Sunt diverse motive. Unul ar fi lipsa de interes major din partea Chişinăului, care doreşte să avanseze rapid pe calea europeană. Unii de la noi au impresia că disociindu-se de Ucraina vor putea să facă acest lucru mai rapid. Eu cred că lucrurile stau altfel. UE este interesată în primul rând de Ucraina, chiar dacă Republicii Moldova i se acordă o atenţie mai mare. Din cauza evoluţiilor proaste la capitolul democraţiei în Kiev, UE ar fi dorit să facă din Republica Moldova un exemplu, o poveste de succes care ar motiva şi celelalte capitale din Parteneriatul Estic, spre exemplu Kievul. Dar, Ucraina rămâne prioritatea numărul unu, strategică a UE în această regiune”, consideră Victor Chirilă.
De aceea, spune expertul, o coordonare cât mai bună dintre Chişinău şi Kiev, la capitolul integrare europeană, un dialog politic cât mai intens şi consolidat, va ajuta Republica Moldova mult în obţinerea perspectivei de integrare politică. „Mă îndoiesc că Republica Moldova va obţine de una singură această perspectivă. De aceea cred că Chişinăul are nevoie de o reevaluare a parteneriatului său cu Ucraina şi de o nouă agendă mult mai pronunţată, axată pe parteneriatul de integrare europeană”, mai remarcă directorul executiv al APE.
Federaţia Rusă-Republica Moldova
În relaţia cu Federaţia Rusă am avut o evoluţie complicată şi imprevizibilă, spune Victor Chirilă. De la o dragoste fără margini, care era afişată de Partidului Comuniştilor în 2001, s-a ajuns ca, în 2003, această relaţie să se prăbuşească. „Am intrat într-o perioadă glaciară, care a durat 6 ani, cauza fiind ofensa personală pe care a adus-o Vladimir Voronin, preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, prin nesemnarea Memorandumului Kozac. Am avut apoi boicotul vinurilor şi produselor noastre agricole de către Moscova şi războiul gazelor naturale dintre Ucraina şi Rusia, care a afectat şi ţara noastră.”, spune expertul în domeniul relaţiilor externe.
Deşi, începând cu 2009, avem un dialog regulat în domeniul politic, nu se atestă un nivel mai mare de încredere între Moldova şi Rusia. „Nu avem o astfel de evoluţie, chiar dacă s-a înregistrat o oarecare îmbunătăţire calitativă a dialogului. În continuare rămân nesoluţionate o serie de probleme politice importante între noi, în special, problema transnistreană şi staţionarea ilegală a muniţiilor şi trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, Chişinăul doreşte să modifice formatul operaţiunii de pacificare din regiunea transnistreană, astfel încât aceasta să poată contribui la apropierea şi consolidarea încrederii între ambele maluri ale Nistrului, or, din nou, aici avem interese şi viziuni care se ciocnesc cap în cap”, susţine expertul.
Este nevoie de o reevaluare minuţioasă a politicii noastre faţă de Federaţia Rusă, spune Victor Chirilă. Acest exerciţiu este esenţial pentru a înţelege mai bine cum Republica Moldova ar putea să-şi asigure mai bine propria securitate şi stabilitate internă. „Provocările puse la cale în ultimele luni de administraţia de la Tiraspol, au arătat cât de fragilă este securitatea ţării noastre, cât de nepregătiţi suntem pentru a descuraja astfel de provocări”, mai consideră expertul.
Republica Moldova trebuie să continue agenda de reforme
Ministrul de externe Natalia Gherman consideră că pe viitor Republica Moldova trebuie să continue agenda de reforme care contribuie la transformarea ţării, având în vedere cel mai bun şi eficient model de dezvoltare cunoscut până în prezent - Uniunea Europeană. „Suntem în pragul parafării Acordului de Asociere cu UE, care, de asemenea, va institui o Zonă comună de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător. Imediat după Summit-ul de la Vilnius vor fi iniţiate procedurile formale pentru pregătirea semnării Acordului pe parcursul anului viitor. În fapt, prin acest acord se pun bazele asocierii politice şi integrării economice cuprinzătoare cu piaţa europeană. O etapă calitativ nouă a relaţiei noastre cu UE”, spune ministrul.
Un alt obiectiv asupra căruia Republica Moldova deja lucrează pe parcursul ultimilor ani în raport cu UE este liberalizarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni, care doresc să călătorească în ţările membre ale UE. Natalia Gherman susţine că MAEIE este instituţia coordonatoare a acestui proces. Republica Moldova este într-o fază avansată de implementare a Planului RM-UE de liberalizare a vizelor. „Dacă vom reuşi să ne facem ultimele teme de acasă în următoarele luni, până la Vilnius avem toate şansele să finalizăm implementarea condiţiilor şi, respectiv, UE să lanseze procedurile pentru elaborarea pe parcursul anului 2014 a unei deciziei cu privire la abolirea vizelor de scurtă şedere pentru cetăţenii moldoveni”, a subliniat ministrul.
Victor Chirilă susţine că, în prezent, una din priorităţile cheie ale Republicii Moldova este cum să fie asigurată propria sa securitate. „Integrarea europeană, aşa cum o demonstrează şi statele din Europa Centrală şi din Balcanii de Vest, are nevoie de securitate care să garanteze o stabilitate politică internă crucială pentru implementarea reformelor şi asigurarea ireversibilităţii sale.”, a declarat expertul. Potrivit lui, este nevoie să fie creat un sistem de securitate care să se bazeze pe acorduri de cooperare în domeniul securităţii regionale, în primul rând, cu statele vecine, Ucraina şi România şi, desigur, un parteneriat activ în domeniul securităţii cu Alianţa Nord Atlantică, respectând principiul neutralităţii. E timpul să înţelegem că Moldova are nevoie de o neutralitatea pro-activă şi, nicidecum, de una pasivă, de muribund”.
Irina Ursu, IPN
august 2013