Proiectul Codului cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului Republicii Moldova unifică toate normele juridice ce țin de procedura legislativă, organizarea, funcționarea legislativului și a Secretariatului Parlamentului și oferă mai multă claritate, ținând cont de cutumele parlamentare și jurisprudența Curții Constituționale. Totodată, în proiectul Codului sunt remarcate o serie de deficiențe și probleme conceptuale privind organizarea și funcționarea Parlamentului, susțin experții Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), care au realizat o expertiză a acestei inițiative legislative, transmite IPN.
Deși există reglementări dedicate opoziției parlamentare, acestea sunt considerate norme declarative, iar rolul opoziției este perceput ca fiind formal și marginalizat. „Opoziția nu este implicată în procesul de avizare a proiectelor de acte normative înregistrate în Parlament pentru a-și expune opinia sa referitor la noile reglementări și, drept rezultat, aceasta își manifestă protestul prin părăsirea ședințelor plenare. Considerăm că lipsa opoziției parlamentare de la ședințele plenare afectează procesul legislativ și nu asigură o dezbatere autentică a proiectelor votate”, se arată în raportul de expertiză CAPC.
Astfel, experții consideră oportun instituționalizarea unui mecanism de avizare a proiectelor de acte normative de către fracțiunile parlamentare pentru a cunoaște, din timp poziția fiecărei fracțiuni, iar în caz de divergențe acestea să fie discutate pe platforma parlamentară de dialog dintre majoritate și opoziție, pentru a găsi soluții de compromis în vederea asigurării unei reglementări durabilă. Totodată, expertiza evidențiază problema conceptuală privind raporturile Parlamentului cu reprezentanții administrației publice locale și anume consultarea acestora în procesul de legiferare.
Experții CAPC mai notează că prevederile noului Cod ar trebui să reglementeze clar că niciun proiect de act normativ nu poate fi examinat de către Parlament, înainte de a fi publicat pe pagina web a instituției, ceea ce are o importanță semnificativă în contextul asigurării transparenței, participării publice și consolidării democrației. De asemenea, Programul legislativ anual al Parlamentului trebuie consultat obligatoriu cu societatea civilă până la adoptarea acestuia.
În context, CAPC sugerează îmbunătățirea proiectului atât din punct de vedere redacțional, cât și al detaliilor reglementărilor și abordarea principiilor democratice, a dialogului între diversele părți implicate. În plus, experții subliniază importanța respectării democrației, a principiilor pluralismului politic și a unui dialog constructiv între majoritatea și opoziția parlamentară, în concordanță cu standardele europene. Totodată, recomandă organizarea activității Parlamentului conform unui calendar de lucru care va oferi posibilitatea subiecților implicați în procesul legislativ să-și organizeze activitatea mai eficient, iar societății civile să monitorizeze activitatea organelor de lucru ale Parlamentului și să contribuie la sporirea calității actelor normative examinate de Parlament.
