Candidaţii la funcţia de primar al municipiului Chişinău propun 70 de iniţiative de dezvoltare a capitalei. Analiză Info-Prim Neo, episodul II

Candidaţii la funcţia de primar al municipiului Chişinău reflectă în programele lor circa 70 de iniţiative de dezvoltare sau ameliorare a situaţiei din municipiul Chişinău, dintre care 13 sunt comune pentru majoritatea candidaţilor. Aceasta este concluzia expertului Veaceslav Ioniţă în urma examinării programelor electorale a candidaţilor, la solicitarea Agenţiei Info-Prim Neo. [Un program uşurel] Programul candidatului Partidului Comuniştilor Veaceslav Iordan conţine 15 puncte, dintre acestea 8 obiective sunt ordinare, adică se aseamănă cu cele ale majorităţii candidaţilor, 5 similare cu ale unora din candidaţi, şi doar două puncte, ce ţine de protecţia mediului şi lupta cu sărăcia, sunt originale. De asemenea, în opinia analistului, 4 iniţiative reprezintă pure declaraţii politice şi sunt irealizabile; este vorba de combaterea sărăciei, suplimentarea pensiilor cu 100 de lei, introducerea unor taxe locale pentru valoarea construcţiilor şi înfiinţarea de noi locuri de muncă. Oricât de bun ar părea la prima vedere programul lui Iordan, în realitate este foarte uşurel. [Un program declarativ] Ion Mereuţă are 19 programe, dintre care 10 sunt prezente la marea majoritate a concurenţilor, şi niciuna originală. Propunerile sale de deschidere a 45 mii de locuri de muncă, majorare a pensiilor minime până la 1700 lei, stabilirea unui salariu minim de 2 mii de lei în municipiu nu sunt altceva decât declaraţii. Singura deosebire de alţi candidaţi e că programul său include cele mai multe lucruri declarative şi promisiuni necuantificate. [Un program apropiat de activitatea APL] Leonid Bujor vine cu 22 de iniţiative, dintre care 9 sunt similare marii majorităţi a candidaţilor, dar vine şi cu o idee originală. Aceasta ţine de utilizarea a cel puţin 50% din acumulările la buget pentru necesităţile municipiului (în prezent sunt lăsate ceva mai mult de 20%). În opinia expertului, este interesantă şi iniţiativa lui Bujor privind acordarea a 150 de mii de bilete sociale. Pe de altă parte, şi Bujor vorbeşte în programul său despre lucruri ce nu pot fi realizate de administraţia publică locală, chiar dacă ţine nemijlocit de activitatea acesteia - şi anume în ce ţine de ocrotirea sănătăţii şi utilizarea a 50% din acumulări. [Programul cu cele mai multe iniţiative] Vladimir Filat vine cu cele mai multe iniţiative – 30, 13 dintre care pot fi găsite şi la alţi concurenţi. Dintre ideile originale, analistul a menţionat programul ce ţine de securitatea rutieră. Pe de altă parte, printre cele irealizabile sunt iniţiativele ce vizează sfera ocrotirii sănătăţii. Foarte multe iniţiative nu necesită atât resurse financiare, cât voinţă politică de a le aplica, precum consultarea cetăţenilor, transparenţă în activitatea primăriei etc. Programul lui Filat, cu mici excepţii, nu este axat pe resurse financiare, ci ţine mai mult de crearea şi dezvoltarea instituţiilor, care ar permite soluţionarea problemelor. [Un program pentru suburbii] Dorin Chirtoacă are 22 de iniţiative, dintre care 10 sunt tipice majorităţii concurenţilor, dar şi una originală - combaterea vagabondajului şi instituţionalizarea persoanelor fără adăpost. Deşi propunerile sale ce ţin de investiţii, educaţie, locuri de muncă nu ţin de competenţa administraţiei publice locale, în rest, programul său este într-o măsură mai mare conectat la realitate, deşi nu se poate spune că e unul original. Poate fi apreciat faptul că Chirtoacă acordă o atenţie foarte mare dezvoltării suburbiilor. [Un program echilibrat] Zinovia Zorin are 25 de iniţiative, dintre care 11 sunt similare majorităţii candidaţilor, şi câteva originale, inclusiv compensaţii pentru tarifele la serviciile comunale pentru consumatorii cu venituri mai mici de 1200 lei. O altă iniţiativă originală se referă la reconstrucţia staţiilor de tratare a apei. Sunt foarte multe acţiuni ce trădează doar intenţii – lupta cu birocraţia, corupţia, conservarea zonei istorice a oraşului, dar şi lucruri ce nu ţin de competenţa administraţiei publice locale - reparaţia şcolilor, ocrotirea sănătăţii, investiţii, locuri de muncă, etc. Programul ei este alcătuit în egală măsură din lucruri realizabile şi irealizabile, precum şi din cele care ţin exclusiv de voinţa candidatului la funcţia de primar. [Un program neoriginal] Alexandru Corduneanu vine cu 26 de iniţiative, 12 dintre care se suprapun pe programele celorlalţi candidaţi, şi cu nicio iniţiativă originală. Unele din iniţiativele sale, precum construcţia apartamentelor, susţinerea familiilor tinere sunt irealizabile din cauza costurilor prea mari. Altele, care nu necesită resurse financiare importante, ţin doar de bunele intenţii. De asemenea, Corduneanu se concentrează asupra localităţilor suburbane. Programul său abundă de idei populiste, proiecte irealizabile şi bune intenţii. [Un program contra bogaţilor] Valentin Krîlov are 10 iniţiative, dintre care 5 le-am întâlnit deja în programele majorităţii candidaţilor. Multe dintre acestea sunt doar la rang de intenţii, ori pur declarative, iar cele concrete nu sunt cuantificate. Se poate deosebi de alţii doar prin ideea privind impozitarea imobilelor celor bogaţi şi acordarea unei atenţii sporite limbii ruse. [Programele celorlalţi candidaţi vor fi examinate de expertul Veaceslav Ioniţă în episodul următor.]