Candidaţii care au venit în campania electorală în faţa alegătorilor cu promisiunile de dizolvare a Parlamentului şi de alegeri parlamentare anticipate, după ce vor accede la conducerea Preşedinţiei, au minţit electoratul pentru că preşedintele Republicii Moldova nu are asemenea competenţe prevăzute în Constituţie. Declaraţia a fost făcută de către Anatolie Zagorodnîi, vicepreşedinte al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi a Parlamentului Republicii Moldova în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Relaţiile dintre ramurile puterii în condiţii noi: între colaborare, alegeri parlamentare anticipate, impeachment şi …altceva”, organizate de IPN în parteneriat cu Radio Moldova.
„Parlamentul şi majoritatea parlamentară de astăzi care se încearcă să fie învinuită de către reprezentanţii Preşedinţiei şi de către preşedinte direct prin expunerile publice, au susţinut ideea alegerii preşedintelui prin vot direct, alegerile au fost desfăşurate şi a câştigat cel mai bun. Cetăţenii şi-au ales preşedintele, însă cei care au candidat la funcţia de preşedinte au ştiut din start care sunt competenţele şi atribuţiile preşedintelui, dar candidaţii, cei care au ieşit în turul doi în special, au promovat ideea că vor veni în fruntea Preşedinţiei, vor dizolva Parlamentul şi vor iniţia alegeri parlamentare anticipate. Ceea ce a fost din start o minciună”, a spus Anatolie Zagorodnîi.
Acesta a declarat că în prezent se încearcă declanşarea unor alegeri parlamentare anticipate prin anunţarea unui referendum consultativ prin care cetăţenii să spună dacă vor ca preşedintele ţării să aibă competenţa de dizolvare a Parlamentului. Consecinţele negative ale unui asemenea referendum ar fi cheltuielile financiare semnificative. Acesta a mai spus că au fost limitate unele competenţe ale preşedintelui legate de Serviciul Pază de Stat, dar a fost introdusă modificarea în Constituţie prin care şeful statului are competenţa de a numi procurorul general.
Potrivit vicepreşedintelui Comisiei parlamentare, preşedintele trebuie să înţeleagă că ceea ce a promis electoratului nu poate fi realizat, dacă nu are susţinerea majorităţii parlamentare în spate. „Ne-am trezit în situaţia anilor 90 când aveam preşedinte ales de popor, dar care nu avea susţinerea majorităţii parlamentare. Preşedintele spunea una, dar Guvernul şi Parlamentul făcea alta. Noi nu suntem pentru provocări şi nu vom susţine aşa ceva. Facem președintelui apel la dialog, să soluţionăm problemele pe cale paşnică”, a mai spus Anatolie Zagorodnîi.
El a afirmat că actualul șef de stat a politizat instituţia Preşedinţiei din perspectiva programului său electoral și că majoritatea parlamentară este deschisă discute anumite modificări în Constituție, însă nu doar în ceea ce privește atribuțiile președintelui. „Nimeni nu doreşte să submineze autoritatea Preşedinţiei. Vorbim despre un dialog constructiv cu preşedintele Republicii Moldova şi facem apel la dialog constructiv, să discutăm subiectele de pe agenda parlamentară din sesiunea primăvară-vară, inclusiv prin prisma acelor angajamente electorale pe care le-a avut în faţa cetăţenilor. Aceasta pentru că toți vrem ca cetăţenii să trăiască într-o societate liberă, democratică şi cu un venit normal pentru un trai decent”, a spus Zagorodnîi.
Potrivit lui, refuzul președintelui de a semna anumite acte înaintate de alte instituții ale statului, ar putea provoca blocaje și prejudicii statului, inclusiv financiare.
„Miroase a uzurpare a puterii în stat şi preşedintele poate fi tras la răspundere penală pentru asta. Nimeni din majoritatea parlamentară nu s-a plasat în opoziția Preşedinţiei, dimpotrivă, am chemat la dialog, iar Dodon a spus din start că este în opoziţie faţă de guvernarea actuală”, a precizat Zagorodnîi.
Dezbaterile publice cu tema: „Relaţiile dintre ramurile puterii în condiţii noi: între colaborare, alegeri parlamentare anticipate, impeachment şi …altceva” sunt ediţia a 69-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfăşurat cu susţinerea Fundaţiei germane Hanns Seidel.
