logo

Candidat politic sau apolitic, candidat partinic sau comun pentru viitoarele alegeri, de ce? Dezbateri IPN


https://www.ipn.md/ro/candidat-politic-sau-apolitic-candidat-partinic-sau-comun-pentru-8004_1071235.html

Ideea unui candidat comun sau unor candidați comuni este unul din accentele de bază în pregătirea pentru viitoarele campanii electorale, vehiculate de o parte importantă a clasei politice moldovenești. Uneori, această idee are și un aspect suplimentar, propunându-se ca acest candidat comun să fie și apolitic. Ideea este prezentă în spațiul public suficient de masiv și de mult timp, se sugerează că această strategie electorală ar fi posibilă și pentru alegerile parlamentare noi din Circumscripția 38 Hâncești, dar și pentru alegerile prezidențiale care urmează să aibă loc la sfârșitul anului curent. Despre aceasta au discutat participanții la dezbaterile publice „Candidat politic sau apolitic, candidat partinic sau comun pentru viitoarele alegeri, de ce?”, organizate de Agenția de presă IPN.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că alegerile prezidențiale și alegerile parlamentare sunt eminamente alegeri politice. Spre deosebire de alegerile locale, care, de obicei, sunt considerate alegeri administrative. Când este vorba despre scrutinul prezidențial, care urmează să aibă loc în perioada octombrie-noiembrie 2020, acesta este unul politic. Totodată, există hotărârea Curții Constituționale din 12 decembrie 2017, care spune că șeful statului nu poate promova în niciun fel vreun partid politic. Din funcția pe care o ocupă, în cazul în care decide să candideze, Igor Dodon poate fi doar candidat independent.

„Dacă este așa, sigur că și oponenții trebuie să se gândească la o eventuală soluție pentru ca să facă front comun. Vor face sau nu, nu putem ști. Așa cum alegerile prezidențiale se desfășoară în două tururi de scrutin, acest lucru lasă câmp de manevră pentru toți potențialii candidați să se angajeze în această campanie electorală, iar în turul doi pot avea loc tot felul de coaliții. Este important ca în prima confruntare să nu se antagonizeze până în punctul după care nu mai pot fi parteneri”, explică Igor Boțan. Potrivit lui, orice candidat la funcția de președinte se va încadra într-o luptă politică. În această situație poate fi vorba și despre candidați comuni. Și acest lucru este absolut posibil, în opinia sa.

Valeriu Munteanu, reprezentant al Mișcării Politice „Unirea”, a menționat că ultimul deceniu a fost destul de crâncen pentru mișcarea unionistă din Republica Moldova. Și acest fapt a reliefat o realitate în care există mai multe partide unioniste în Republica Moldova. Potrivit lui, chiar dacă există un electorat de 25-30% declarat unionist, gata să voteze pentru această idee, din păcate niciun partid politic, în forma în care a existat până acum, nu a reușit să convingă. „Ideea că mai întâi de toate trebuie să aibă loc unirea unioniștilor a fost dezideratul cetățenilor. Astfel, în multe chinuri, dar într-un proces sincer, s-a reușit constituirea Mișcării Unirea, formată din cinci partide – Partidul Liberal, Partidul Popular Românesc, Partidul Uniunea Salvați Basarabia, Partidul Politic Democrația Acasă și Partidul Național Liberal. Și lista rămâne deschisă pentru alte formațiuni politice și nu doar”, a spus el.

În aceste condiții, este necesar de a demonstra capacitatea de a rezista și de a da rezultate, iar primul exercițiu vor fi alegerile parlamentare noi din circumscripția nr.38 Hâncești. Potrivit politicianului, pentru a facilita votul cetățenilor, la acest scrutin s-a decis delegarea unui sigur candidat. Valeriu Munteanu susține că există scopul de a cristaliza segmentul unionist. De aceea, au fost transmise mesaje către colegii din alte partide să se alăture acestei Mișcări, de asemenea, pentru a facilita votul, iar apoi pentru a realiza dezideratul unirii.

Vlad Țurcanu, prim-vicepreședinte al Partidului Unității Naționale, este de părere că atunci când este vorba despre o construcție politică, trebuie să se pornească de la premisa că o asemenea construcție trebuie să dea randament, să producă rezultate. „Neîncrederea noastră este că nu se poate fortifica acest flanc de dreapta al celor care văd parcursul firesc al Republicii Moldova apropiindu-se decisiv de România, din cauza istoricului pe care îl știm cu toții, din cauza profilului pe care îl au unii politicieni care își arogă merite, mai ales capacitatea de a-i aduna pe toți laolaltă. De aceea cred că cel mai bine și cel mai cuminte este să îi chemăm pe alegători să se pronunțe. Și eu cred că la primul exercițiu electoral se va vedea. Dacă nu la primul, la al doilea, cine și cât costă”, a notat politicianul.

În opinia sa, este inutil, probabil, de a afirma că adunarea, sumarea unor partide, ar crește șansele celor care vorbesc despre România. „Până la urmă, contează ceea ce propun aceste partide, dincolo de sforăiala aderentă, pentru că acum este un moment cu adevărat important, pentru ca să se desprindă de pe dreapta o formațiune care să furnizeze publicului exact ceea ce așteaptă acesta”, opinează Vlad Țurcanu. Potrivit lui, cât privește apelurile sau alte gesturi mai puțin prietenești de pe dreapta, este o formă firească pentru unii de a face politică. Însă, până a se crede că aici stă soluția, în unirea partidelor mai mici sau mai mari, este o cale destul de lungă. Acesta se întreabă: „Dacă aceasta este soluția, de ce Blocul ACUM nu a rămas în picioare, iar cele două componente nu au găsit de cuviință să meargă împreună?”.  

Ion Terguță, secretar general al Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr, nu înțelege de ce un partid se declară mai unionist decât altele. Or, în opinia sa, „relația cu România este una primordială pentru toate partidele și chiar toate formațiunile de dreapta sunt unioniste, chiar dacă văd unirea unii într-un fel și alții în altul”. În ceea ce ține de candidații comuni sau apolitici, potrivit lui, Platforma DA trăiește de patru ani în baza acestui concept. „Nu există un alt partid în Moldova care să-și fi sacrificat atât de mult propriile interese pentru a desemna și promova un candidat comun – la prezidențiale, parlamentare, locale etc. Noi am trăit toată această poveste, iar tot acest aparent conflict între PAS și Platforma DA cred că este unul firesc după încheierea unui întreg ciclu electoral. Noi am trecut un ciclu de la prezidențiale până la locale și acum partidele au nevoie să-și redimensioneze atât relația, cât și propriile obiective și interese”, a declarat Ion Terguță.

Secretarul general al PPPDA a menționat că este prematur de vorbit în privința unei decizii a formațiunii referitor la alegerile prezidențiale. În ceea ce ține de scrutinul din circumscripția uninominală Hâncești, Platforma DA nu a înaintat un candidat. A lansat un nume, care urma să fie acceptat și de a doua componentă a Blocului ACUM. Or, „PAS a preferat să meargă cu propriul candidat, din ideea de a se promova mai mult ca și identitate proprie și să-și promoveze propriile obiective”. În opinia sa, candidatul blocului ACUM la Hâncești este Grigore Cobzac, care a candidat independent, pentru că el era cel care a mers din partea Blocului ACUM la parlamentare în februarie 2019. Ion Terguță mai spune că ideea de a avea un candidat comun este încă vie și în acest sens a fost făcută repetat această ofertă tuturor partidelor politice – de a încerca să fie desemnat un candidat comun sau apolitic pentru prezidențiale.

Virgiliu Pâslariuc, deputat din Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate, susține că, în primul rând, trebuie de pornit de la dorința electoratului, a populației. Alegerile prezidențiale din acest an, în opinia sa, sunt cruciale pentru Republica Moldova, pentru că „nu mai putem să ne permitem luxul de a lăsa țara pe mâna unor forțe reacționare, care sunt absolut departe de interesul național al țării”. „Este important să fie cucerită această redută, iar țării să-i fie redată fața europeană. Pornind de la acest obiectiv major, să vedem ce avem de făcut și trebuie să înceapă aceste discuții”, a menționat parlamentarul.

Potrivit lui, un alt aspect ține de ce candidat se dorește. „Și în politică nu contează părerea politicienilor despre ei înșiși, ci contează părerea electoratului. Și sunt instrumente de a măsura pe cine își dorește cetățeanul: un președinte combativ, inteligent, cu caracter, care cu adevărat să reprezinte poporul. O altă întrebare ține de ce trebuie de făcut pentru a ajunge la acest deziderat. Pornind de la profilul candidatului, trebuie să convenim asupra acelor instrumente și puncte comune, care să se plieze pe interesul național – recâștigarea instituției prezidențiale”, a declarat Virgiliu Pâslariuc. Potrivit lui, persoana care are potențialul să unifice, trebuie să aibă un anumit profil: candidatul trebuie să fie o persoană cunoscută, să aibă anumite merite, să aibă o vizibilitate și să se bucure de încrederea cetățenilor. Și instituția prezidențială are un grad înalt de încredere, reieșind din legitimitatea pe care o are alegerea președintelui de către popor.

Dezbaterile „Candidat politic sau apolitic, candidat partinic sau comun pentru viitoarele alegeri, de ce?”, sunt ediția a 124-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.