Printre principalele probleme care macină administrația publică locală sunt „lipsa unei clarități și viziuni asupra direcțiilor și măsurilor concrete de descentralizare și consolidare a autonomiei locale, comunicarea deficitară între autoritățile centrale și cele locale, mai ales în sensul dialogului instituționalizat și permanent la toate nivelurile. Este greu de explicat izolarea comunicațională în care au intrat majoritatea instituțiilor statului”. Declarația a fost făcută de Tatiana Badan, președinta Congresului Autorităților Publice Locale din Moldova (CALM), în cadrul Adunării Generale a Autorităților Locale, dedicate Zilei Autonomiei Locale și a Lucrătorului din Administrația Publică Locală, transmite IPN.
„Incertitudinea privind măsurile de descentralizare financiară, politica de cadre – atragerea și păstrarea prin motivare a specialiștilor în carul administrației publice locale, controlul administrativ excesiv din partea unor oficii teritoriale a Cancelariei de Stat, fac ca autoritățile publice locale să umble pe drumuri”, a remarcat Tatiana Badan. Presiunea și atitudinea excesivă din partea organelor de control – ANI, Inspecția Financiară, Curtea de Conturi, CNA, Procuratura – toate cu funcții de control, reprezintă un amestec direct în activitatea administrației publice locale.
Președinta CALM a menționat că, la etapa actuală, este necesară compensarea creșterii costurilor întreținerii instituțiilor publice din subordinea autorităților publice locale în rezultatul crizei energetice – în primul rând grădinițele. „Este necesară eficientizarea mecanismului de comunicare, a dialogului instituționalizat și permanent între CALM, autoritățile publice locale și guvernarea centrală”, a subliniat Tatiana Badan. Neînțelegerile apar din cauza deficiențelor în comunicare. „În această perioadă destul de complicată, ca niciodată avem nevoie cu toții de înțelegere și unitate”, a menționat Tatiana Badan. Pentru revenirea acasă a moldovenilor plecați peste hotare, „este necesar ca noi toți, împreună, să asigurăm condiții bune pentru oameni”, a remarcat președinta CALM.
Luând cuvântul în cadrul evenimentului, premierul Natalia Gavrilița a precizat că Guvernul a întreprins mai multe măsuri pentru susținerea dezvoltării la nivel local. A fost creat Fondul de dezvoltare regională și locală, care, pentru anul 2022, are o sumă de 770 de milioane de lei inclusă în buget. În prima lună a acestui an, cabinetul de miniștri a adoptat „Documentul Unic de Program 2022-2024”, care conține 46 de proiecte de dezvoltare regională, finanțate din Fondul național pentru dezvoltare regională, cu un cost estimativ de 1,5 miliarde lei.
Premierul a mai spus că, începând cu acest an, încasările din taxa pentru folosirea drumurilor, peste 800 de milioane de lei, vor rămâne în bugetele locale. Tinerii și femeile antreprenoare beneficiază, în anul 2022, de subvenții în agricultură în mărime totală de 75 de milioane de lei, pentru a iniția proiecte agricole în mediul rural. În plus, șapte primării vor beneficia de granturi, în valoare totală de 2 915 533 euro, prin Inițiativa Primarii pentru Creștere Economică. Premierul s-a referit și la ajutorul nerambursabil din partea Guvernului României. „Din cele 100 de milioane de euro, ajutor nerambursabil din partea României, planificăm să alocăm resurse importante pentru dezvoltarea localităților”, a menționat Natalia Gavrilița.
„Eforturile pe care le întreprinde acum Guvernul pentru a îmbunătăți eficiența administrațiilor locale se pot grupa în trei direcții: creșterea autonomiei locale și a fondurilor gestionate de APL, digitalizarea serviciilor statului și transparența. Reforma administrației publice nu se înfăptuiește într-o zi și nu înseamnă că va rezolva imediat toate problemele primăriilor. Autoritățile publice locale vor trebui să se adapteze în permanență noilor cerințe ale comunităților, ale vremurilor și ale cetățenilor”, a specificat Natalia Gavrilița.
Adunarea Generală a Autorităților Locale a fost organizată de Congresul Autorităților Locale din Republica Moldova împreună cu conducerea țării.
