Participarea tinerilor la scrutinele locale este foarte slabă, mai ales în comparație cu vârstnicii, care sunt cei mai disciplinați și au avut o participare la vot de 80% în cadrul alegerilor locale generale desfășurate pe 5 noiembrie. Motivele acestui fenomen sunt multiple, constată experții dezbaterii publice cu genericul: „Calitatea clasei politice și portretul alegătorului la nivel local”.
Expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, califică prezența la vot la alegerile din 5 noiembrie ca fiind una foarte slabă, atestând cel mai mic număr de alegători care au mers la vot din toată istoria țării de la Independență încoace.
„Spre deosebire de alegerile parlamentare sau prezidențiale, aici diaspora nu votează. Și aici avem un număr de 260 de mii de oameni care nu participă la vot. Este cea mai mică prezență cu excepția anului 2007, doar atunci real am avut mai puțini oameni la vot. La alegerile locale prezența este mai slabă decât la alegerile parlamentare. Este mai slabă cu 20%, dar parțial se explică prin faptul că nu votează diaspora. Dar chiar dacă excludem diaspora, cei care sunt în țară la alegerile locale vin mai slab decât la parlamentare. Un lucru este alogic, întrucât primarul și consiliul local este autoritatea cea mai aproape de cetățean. Deci, ei trebuie să fie în primul rând interesați de locale. Și doi, femeile care se află în țară sunt mai active la vot cu 6% decât bărbați. Avem 150 de mii de tineri cu vârsta de 18-21 de ani care prima dată au avut dreptul de merge la alegeri. Dintre ei, 50 de mii nu sunt în țară. Tinerii la aceste alegeri au avut o prezență cu mult mai slabă decât la alegerile precedente, vorbim despre tinerii până în 25 de ani”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul spune că profilul alegătorului s-a schimbat. „În 2014 vârsta alegătorului era în medie de 43 de ani, acum e 49 de ani și ne apropiem de 50 de ani. Scade ponderea tinerilor și crește ponderea persoanelor în vârstă, care sunt mai disciplinate”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Primarul comunei Țîpala, raionul Ialoveni, Silviu Bivol, a menționat în cadrul dezbaterii că ponderea tinerilor nu s-a simțit atât de mult la scrutinul local, întrucât aceștia sunt plecați peste hotare. În schimb, numărul total al participanților la vot a crescut în 2023 comparativ cu 2019.
„Dacă în 2019 au fost 1600 de alegători, anul acesta am avut o prezență de peste 1800 de alegători. Datorită prezenței, am luat și un scor mai palpabil, deoarece din primul tur am luat peste 71%. Noi, în localitate, avem trei secții de votare, în toate trei secții prezența a fost mai mare față de 2019. Alegătorii au fost mai mult de vârsta a treia. Au fost prezenți și tinerii, dar asta nu s-a simțit atât de bine, întrucât tinerii sunt plecați peste hotare. Am avut tineri care prima dată au votat, doreau să-și exercite primul vot”, a declarat Silviu Bivol.
Referindu-se la participarea tinerilor la vot, Valeriu Sainsus, expert în probleme de populație și demografie, a menționat că de vină ar fi inclusiv lipsa educației politice a acestora și neglijența totală a statului în acest sens, inclusiv a partidelor politice.
„Interesul vine din partea persoanelor mai în vârstă. Ei așteaptă de cele mai dese ori ca bunăstarea să le vină din contextul în care se formează o nouă putere. De aici e și interesul mai mare al vârstnicilor decât al celor tineri. Vine și în contextul în care nivelul de educație politică este redus. Școala nu poate acoperi totul sau nu poate da o cultură politică cetățenească. Totodată, tinerii, în generații sunt de două ori mai mici. Să nu uităm că ei sunt și mai puțini în fiecare generație. E corect că activismul tinerilor este mai mic, dar ei riscă să nu fie luați în considerație când se va face puterea locală și centrală”, a declarat Valeriu Sainsus.
Potrivit demografului, interesul oamenilor din teritoriu este mai mare atunci când se formează puterea centrală decât atunci când se alege puterea locală. Motivul este simplu, spune el, confortul și bunăstarea sunt asigurate de cei care fac legile. De aceea, interesul la nivel local rămâne mai mic decât în raport cu formarea puterii centrale.
Dezbaterea publică cu genericul: „Calitatea clasei politice și portretul alegătorului la nivel local” este organizată de Agenția de presă IPN în cadrul proiectului „Impulsionarea discuției în mass-media privind specificul tradițional al alegerilor locale și nevoia de europenizare”, susținut de către Fundația Soros Moldova.