Calea ferată din R. Moldova nu va trece la ecartament european în viitorul apropiat

Calea Ferată a Moldovei (CFM) nu-şi va modifica, în viitorul apropiat, reţeaua feroviară în vederea trecerii la ecartament european, în pofida problemelor existente cu Rusia şi în conformitate cu declaraţiile autorităţilor de orientare spre Europa. Declaraţii în acest sens a făcut directorul general al CFM şi ministrul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, Miron Gagauz, în cadrul unei conferinţe de presă cu prilejul aniversării a 135-a a CFM. Vorbind despre problemele privind traficul feroviar în regiunea din stânga Nistrului, Gagauz a declarat că CFM este gata să reia oricând transportul de mărfuri şi pasageri în această zonă, cu condiţia restituirii tuturor proprietăţilor întreprinderii, însuşite de autorităţile separatiste, şi neamestecului acestora în activitatea CFM. Potrivit sursei citate, în regiunea transnistreană au rămas peste 150 de vagoane, precum şi 800 de angajaţi ai CFM. Potrivit ministrului, unul din obiectivele prioritare ale întreprinderii este darea în exploatare a Fabricii de producere a traverselor de beton armat, care ar produce anual 100 mii de traverse, la un preţ de 18 dolari unitatea. În prezent, CFM cumpără traversele cu 30 dolari. Gagauz a mai declarat că, anual, CFM înregistrează pierderi de circa 1 mil. lei de pe urma nechitării taxei de călătorie de către pasageri, transportul de pasageri fiind o subdiviziune nerentabilă a CFM. Anual, acesta este subvenţionat cu circa 36 mil. lei din veniturile obţinute din transportul de mărfuri, care constituie 60% din veniturile CFM. Ministrul a precizat că, în prezent, CFM şi-a lichidat toate datoriile externe cu excepţia celor faţă de Federaţia Rusă, care se ridică la moment la cifra de 96 mil. lei. Potrivit lui Găgăuz, această restanţă va fi lichidată în următorii în 2 ani. Data înfiinţării CFM este considerată 28 august 1871, dată la care a fost dat în exploatare sectorul de cale ferată care a unit linia feroviară Odesa-Razdelinaia-Tiraspol cu linia Tiraspol-Chişinău, printr-un pod peste Nistru. La 1 august 1874, a fost dată în exploatare calea ferată Iaşi–Ungheni, făcându-se astfel joncţiunea liniilor de fier din România cu cele din Basarabia şi Rusia. În prezent, lungimea de exploatare a căii ferate din R. Moldova constituie 1075 km, inclusiv 11,6 km cu ecartament european, acoperind o suprafaţă de 11,2 mii ha.