Cadrele didactice cer 7% din PIB pentru educaţie şi salariu nu mai mic decât salariul mediu pe economie

Cadrele didactice propun ca sistemul de învăţământ să fie finanţat cu, cel puţin, 7% din PIB, iar salariul pedagogilor să fie nu mai mic decât salariul mediu pe economie. Aceste sugestii la proiectul Codului învăţământului, au fost expuse miercuri, 5 noiembrie, de către şefii Direcţiilor de educaţie, tineret şi sport (DETS) municipale şi raionale în cadrul şedinţei Comisiei parlamentare pentru cultură, ştiinţă, învăţamânt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă, transmite Info-Prim Neo. Pedagogii consideră că ar trebui să beneficieze de spaţiu locativ şi indemnizaţii nu doar tinerii specialişti de la sate, dar şi cei de la oraşe. „În mediul rural are loc întinerirea colectivelor pedagogice, pe când în mediul urban – invers”, a spus [Parascovia Petrov, şefa DETS Basarabeasca]. Pedagogii de la Basarabeasca mai propun să fie asigurate obligatoriu cu asistenţi medicali nu doar şcolile de la sate, dar şi cele de la oraşe, iar bibliotecarii şcolari să beneficieze de salariu tarifar, indiferent de numărul de clase. Şefi de direcţie au propus ca pedagogii să primească compensaţii lunare pentru 30 kW de energie electrică, un metru cub de lemne şi o tonă de cărbune, în lunile de iarnă. Se propune ca pensia cadrelor didactice să constituie 50% din salariu după 20 de ani de activitate şi 75% pentru stagiu de 25 de ani. Plata pentru gradele manageriale să fie echivalată cu cea pentru gradele didactice. Cadrele didactice din Chişinău propun să fie create complexe educaţionale, care să includă grădiniţe, şcoli primare, gimnazii şi licee. „Această experienţă este implementată cu succes în mai mult state europene şi de peste ocean”, a declarat [Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb, şefa DETS Chişinău]. Unele instituţii de învăţământ din capitală sunt suprasolicitate, fără a avea însă dreptul să organizeze testări la admitere. „În Chişinău există experienţa circumscripţiei de şcolarizare. Fie ar trebui să se ţină cont de această experienţă, fie să fie prevăzute criteriile de admitere a elevilor în şcolile publice”, a spus Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb. De asemenea, ea a propus să fie modificat sistemul de evaluare a cunoştinţelor din Moldova. „Notele 1- 4 sunt nefucţionale şi au practic aceiaşi semnificaţie, având în vedere că nota de trecere este 5. Ar trebui ca acestea ori să fie omise ori să fie acceptat nivelul corespunzător acestor note”, a menţionat şefa DETS Chişinău. Totodată, [Andrei Coibu, şeful DETS Bălţi] a sugerat că în învăţământul primar modul de evaluare a cunoştinţelor elevilor ar trebui să fie pentru clasa I „nesatisfăcător”, „satisfăcător”, „bine” şi „excelent”, iar pentru clasele II-IV tradiţional, cu note. Profesorii de la Bălţi sunt de părere că admiterea în instituţiile de învăţământ superior trebuie să fie efectuată în baza examenelor de admitere. Potrivit lui [Gheorghe Lisnic, şef DETS Drochia] având în vedere numărul mare de copii cu părinţii plecaţi peste hotare, diriginţii de clase ar trebui să beneficieze de salarii mai mari, pentru că au mai mult de lucru cu aceştia. În opinia sa, părinţii acestor copii ar trebui să achite o taxă de stat pentru susţinerea învăţământului. Cadrele didactice mai propun ca numărul limită a elevilor în clase să fie redus. Proiectul Codului învăţământului a fost făcut public la începutul lunii octombrie şi urmează a fi aprobat de Parlament până la sfârşitul anului. Potrivit ministrului educaţiei, Larisa Şavga, proiectul conţine o serie de inovaţii, care vor duce la modernizarea sistemului educaţional din Moldova.