Bugetul de stat pe anul 2013 – buget controversat

{Analiză de Gheorghe Costandachi pentru Info-Prim Neo} Bugetul pentru anul 2013 este unul controversat. Majorarea salariilor nu se prevede, iar Guvernul prognozează o inflaţie de 5%. Aceasta înseamnă că cei cu salarii bugetare vor procura mai puţin şi în aşa fel se va reduce volumul de vânzări a serviciilor şi mărfurilor. Ca urmare poate fi redus cu mult TVA la produse şi servicii, care desigur nu va ajunge la bugetul de stat. Conform previziunilor economice pentru anul 2013, se aşteaptă creşteri esenţiale ale producţiei industriale, producţiei agricole şi a investiţiilor în active materiale pe termen lung, însă bugetul de stat prevede o creştere neesenţială de doar 5,8%. De asemenea, contrar creşterii indicatorilor macroeconomici de producţie pentru anul 2013, elaboraţi de Ministerul Economiei, Produsul Intern Brut pentru anul viitor se prognozează a fi în scădere cu 0,6%. În general bugetul de stat pentru anul viitor reflectă o stare de înrăutăţire a bunăstării populaţiei, unde nu se simte nici măcar o rază de înviorare a situaţiei economice. [În câţiva ani bugetul de stat va îmbrăca o altă formă şi conţinut] Partea de venituri a bugetului de stat pentru anul 2013 este de 22,737 mlrd de lei, în creştere cu 5,8% faţă de anul precedent. Această creştere este una mai mult bazată pe majorarea unor taxe şi impozite. Nu putem afirma că această creştere poate proveni din creşterea economică. Deficitul bugetar pentru anul viitor se prognozează a fi în sumă de 874,8 mln de lei, fiind în creştere cu 27%. Ponderea impozitelor şi taxelor de import în suma totală a bugetului pentru anul 2013 este de aproximativ 68%.Veniturile formate din operaţiunile de import constituie 82,2% din totalul veniturilor fiscale, adică va constitui suma de 14,908 mlrd de lei. Pozitiv este şi faptul că bugetul începe a fi elaborat şi aprobat în bază de programe şi performanţe. Aceasta înseamnă că în câţiva ani, în mod gradual, bugetul va îmbrăca o altă formă şi conţinut. O altă situaţie este dependenţa cronică a bugetului de stat de granturile externe, care pentru anul 2013 sunt prevăzute în mărime de 2,613 mlrd lei, fiind în creştere cu 213,1 mln lei. Aceasta vorbeşte despre faptul că statul devine tot mai sărac şi mai dependent de finanţele şi ajutoarele din străinătate. Cu toate acestea, concluzionăm că principalul document financiar al ţării continuă să fie orientat spre import. Aceasta confirmă ipoteza că în următorii ani nu se prevăd semne de dezvoltare a sectorului real al economiei. [Veniturile rămân pe umerii celor care îşi onorează obligaţiunile fiscale] Cea mai importantă observaţie este că partea de venituri este în continuare plasată pe umerii celor care îşi onorează cinstit obligaţiunile fiscale şi nu este orientată spre sursele ascunse de acumulare a veniturilor la bugetul de stat. Aceasta se referă la evaziunile fiscale din partea agenţilor economici şi persoanelor fizice, care prin diferite metode se eschivează de la plata impozitelor. În conţinutul legii bugetului de stat pentru anul 2013 nu se face nicio referinţă la valorificarea potenţialului conservat de venituri fiscale. După calculele preventive, aceasta ar prezenta minimum încă un buget de stat. Nu este elaborat niciun mecanism de scoatere din umbră a activităţilor economice ascunse şi a veniturilor nedeclarate ale populaţiei. Un astfel de mecanism ar fi binevenit odată cu adoptarea bugetului de stat fiindcă ar servi ca un instrument foarte adecvat pentru a majora acumulările la buget. Bugetul de stat pentru anul 2013 nu este în concordanţă cu previziunile indicatorilor macroeconomici principali pentru anii 2009-2015. Aceste previziuni prognozează o creştere esenţială a tuturor componentelor economiei naţionale. Conform acestor previziuni, PIB-ul are tendinţe de scădere pentru anul 2013, iar bugetul de stat are tendinţe de creştere. Or aceasta nu este compatibil pentru o economiei funcţională. Economia rurală în continuare va fi în stagnare. Investiţiile pentru micul business au crescut cu 12,5 mln lei. Oricum aceste alocaţii sunt insuficiente pentru a dezvolta sectorul real al economiei. În ţările cu economie de piaţă funcţională 85% din economia reală reprezintă businessul mic şi mediu. [Bugetul de stat nu poate fi un fond de ajutor pentru ineficienţa administrativă] Pentru domeniul ştiinţific şi inovare în anul 2013 vor fi alocaţi 384 mln de lei, cu 12 mln mai mult faţă de anul 2012. Cercetarea an de an primeşte finanţări mari de la bugetul de stat, însă pe parcursul a 21 ani de existenţă a Republicii Moldova nu a fost niciodată calculată eficienţa acestui sector. Contrar legilor economice clasice, bugetul pentru anul 2013 prevede alocări mult mai reduse pentru sistemul educaţie. Acesta în 2013 va primi o finanţare de 1,9 mlrd de lei, cu 385,9 mln mai puţin. Sunt de părere că reducerea finanţării învăţământului este un fenomen negativ pentru practica unui stat, mai ales în condiţiile când veniturile lucrătorilor din acest sector sunt cele mai mici din regiune, chiar şi din fostele republici unionale. În schimb sistemul de ocrotire a sănătăţii va primi cu 254,9 mln lei mai mult faţă de anul precedent. Să nu uităm, însă, că sistemul de ocrotire a sănătăţii mai are o sursă independentă de finanţare – Fondul de Asigurări Obligatorii în Medicină, care este mai mare cu mult decât alocările din bugetul de stat. Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) va primi 4,07 mlrd de lei, cu 543,3 mln mai mult. Este imposibil ca şi în continuare bugetul de stat să fie un fond de ajutor pentru ineficienţa administrativă a unor servicii şi structuri de stat care primesc finanţări destul de mari şi au un randament al eficienţei redus. Asigurările sociale sunt raportate la fondul de salarii. Calculele analizelor financiare pentru anii precedenţi estimează o gaură de aproximativ 6,5 mlrd lei în BASS care nu se valorifică de la an la an. În principal aceste referinţe vin la fondul de salarii plătit paralel celui legal în câmpul muncii. Se observă şi o reducere a mijloacelor din vânzarea şi privatizarea bunurilor publice cu 10 mln lei. Sunt de părere că la acest compartiment administraţia de vârf a statului nu-şi concentrează efortul de a obţine cât mai mari beneficii din privatizare. Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2013 a fost votat în prima şi a doua lectură pe 18 octombrie. Acesta nu a fost susţinut de către deputaţii comunişti şi cei care au anunţat constituirea fracţiunii deputaţilor independenţi. Deputaţii care nu au votat bugetul şi-au motivat refuzul spunând că acesta este îndreptat împotriva societăţii, este unul dezastruos, elaborat pe interese şi cifrele veniturilor sunt exagerate. Proiectul mai urmează să fie supus votului în lectura a treia, definitivă. [Gheorghe Costandachi, expert economic al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative sociale IDIS „Viitorul”, pentru Info-Prim Neo]