Bugetul anului 2024, adoptat în primă lectură de Parlament, este unul de subzistență și este un buget de avarie, orientat spre trecut. O spun reprezentanții Partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare. Potrivit lor, bugetul pentru anul viitor este un buget de criză, cu accentul pe cheltuieli sociale și cu o creștere modestă sau chiar mediocră, sub nivelul recuperărilor de care are nevoie economia și țara.
Într-o conferință de presă la IPN, președintele CUB, Igor Munteanu, a declarat că legea bugetului de stat este fundamentală pentru întreg anul bugetar, pentru prioritățile guvernării și ale cetățenilor. Bugetul de stat se formează din banii și taxele populației. „Cifrele generale, care creează peisajul bugetar pentru anul 2024, sunt oarecum cunoscute. Intrăm cu preconizarea unor venituri de 66,6 miliarde de lei și cheltuieli de 82,2 miliarde de lei – cu un deficit bugetar de 16 miliarde de lei. Veniturile prognozate de Ministerul Finanțelor sunt doar cu 1,3% mai mari decât în bugetul pentru 2023, iar cheltuielile sunt mai mici cu 2,2% față de 2023. Aceasta în condiția în care valoarea nominală a leului s-a depreciat cu 40% în raport cu ultimii trei ani – rezultatul inflației, prețurilor, putem spune și a conflagrației regionale prin care trece toată Europa de sud-est”, susține Igor Munteanu.
În opinia sa, bugetul pentru anul viitor este unul de maximă austeritate. „Autorii lui nici nu ascund măcar faptul vă urmăresc să răspundă prioritar obligațiilor sociale – pensii, servicii medicale și să finanțeze deficitul bugetar din surse externe. Partea leului însă din bugetul asigurărilor sociale – 18,4 miliarde de lei – merge la prestațiile și obligațiile sociale. Urmat de 17,9 miliarde de lei transferuri către bugetele locale, 7 miliarde de lei vor merge spre Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală. În condițiile acestui deficit bugetar de 16 miliarde de lei estimăm foarte complicată sarcina Ministerului Finanțatelor de a completa ceea ce nu se regăsește în bugetul pentru 2024 din surse externe, care cad vertiginos. Dacă în 2023, bugetul integrat 25 de miliarde de lei erau din granturi și împrumuturi, în 2024 vom avea cu 32% mai puțin”, a menționat Igor Munteanu.
Rodica Grama, vicepreședinte a formațiunii, susține că, în primul rând, proiectele bugetelor au fost prezentate pentru consultații publice doar pentru o perioadă foarte scurtă. În aceste condiții, societatea civilă pur și simplu nu a reușit să vină cu propuneri și recomandări. „Ce ține de sănătate, avem foarte multe întrebări. În special, două cele mai importante domenii ale sistemului de sănătate, cum este asistența medicală primară și cea spitalicească, rămân a fi cu planificarea cea mai modestă pentru anul viitor”, afirmă Rodica Grama.
Eduard Bulgac, vicepreședinte CUB, consideră că proiectul bugetului pentru anul viitor este unul de supraviețuire, la fel ca și cele din anii precedenți. „Pe fonul crizelor cu care ne-am confruntat anii precedenți și din care încă nu am ieșit nici azi, dar și analizând prognozele din această lege a bugetului cu o creștere de 25% pe perioada anilor 2024-2026, u vedem nici o reflectare a inițiativelor de strategie de dezvoltare a unor segmente din economia națională”, a declarat Eduard Bulgac.
Ghenadie Talmațchi, veteran al Războiului de la Nistru, membru al Comitetului de securitate, apărare și ordine publică CUB, susține că guvernările își aduc aminte de veterani doar în zilele de comemorare. Însă, nu se mai îngrijesc de cei care trăiesc sub limita sărăciei. Au fost ignorate revindecările veteranilor care au solicitat majorarea indemnizațiilor.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.