Bucureştiul anunţă o schimbare de politică faţă de cetăţenia acordata moldovenilor

Autorităţile române sunt decise să reducă viteza procesului acordării cetăţeniei pentru mii şi mii de cetăţeni moldoveni, dat fiind impactul pe care l-ar avea asupra ţărilor europene. În cadrul unei conferinţe dedicate migraţiei economice, desfăşurate la finele săptămânii trecute, ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga a avertizat asupra pericolului pe care-l reprezintă acordarea masivă a cetăţeniei române pentru moldovenii de peste Prut. Surse diplomatice de la Bucureşti, citate de presa românească, spun că noua politică are la bază o evaluare a serviciilor de informaţii, conform căreia pericolul cel mare îl reprezintă colonizarea Moldovei cu etnici ruşi, pe fondul migraţiei moldovenilor spre România, situaţie care nu ar fi tolerata de UE. Potrivit lui Blaga, România va deveni o ţară de destinaţie a imigraţiei şi „va trebui să ne orientăm spre cei care vor avea o cultură cât mai apropiată de a noastră”. Dar, susţine ministrul, acordarea cetăţeniei „ar depopula R- Moldova de cetăţeni de origine română, motiv pentru care nu este foarte important pentru România să acorde cetăţenie atâtor solicitanţi. „Soluţia este acordarea de vize cu regim special, adică gratuite“, susţine Blaga. El a mai estimat că dintre cei 900.000 de moldoveni care solicită cetăţenie română, doar 10% vor rămâne în România, restul vor pleca în tarile din vestul Europei - Spania, Italia, Franţa. Anterior, preşedintele Traian Băsescu declarase că România are un deficit de forţă de muncă de 200.000 de muncitori, care ar putea fi acoperit de imigranţi din RM. El estimase, de asemenea, că, în total, 1,5 milioane de cetăţeni moldoveni urmau să ceară cetăţenie româna până la sfârşitul anului, din populaţia de 3,8 milioane a RM. Ministerul Justiţiei anunţase că a început să lucreze la un proiect de simplificare a acestei proceduri. Legislaţia europeană acordă în prezent fiecărui stat membru libertatea stabilirii unei politici naţionale în privinţa acceptării imigranţilor legali, în funcţie de necesităţile de pe piaţa muncii. Comisia Europeană urmează însă să propună, în curând, introducerea unui fel de „cărţi verzi“ comune UE pentru imigranţii din ţările din afara UE, fiecare stat membru urmând să anunţe, benevol, cotele de imigraţie pe care le decide. În acelaşi timp, se vor stabili şi centre UE de informare cu privire la piaţa europeană a muncii în aceste state terţe, pentru evitarea imigraţiei ilegale.