Covoare din colecţia Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, care este cea mai bogată din ţară, vor fi expuse la cea de-a treia ediţie a Târgului Naţional al Covorului, la compartimentul „Covorul-tradiţie”. Tot la acest compartiment vor fi prezentate şi lucrările a peste zece muzee locale, care vin să-şi demonstreze cele mai frumoase piese pe care le au în colecţiile lor. Ediţia din acest an a Târgului Naţional al Covorului va avea loc pe 4 decembrie, la Palatul Naţional, şi are genericul: „Covorul Dorului”, transmite IPN.
Ministrul culturii, Monica Babuc, a declarat într-o conferinţă de presă că modulul „Covorul-continuitate” va fi prezentat de meşteriţele de la centrul „Arta rustică”, din Orhei, care confecţionează covoare din lână şi fibre naturale, colorate cu vopsele naturale. La ediţia din acest an „Covorul-oaspete” va fi cel bulgar. În anii precedenţi la acest compartiment au fost prezentare covorul azer şi covorul turcesc. Modulul „Covorul-contemporaneitate” reuneşte cei mai mari producători de covoare din Republica Moldova, care îşi vor prezenta covoarele confecţionate în cromatica şi modelul covorului naţional.
„Acest lucru ne bucură enorm, pentru că aceasta dă posibilitatea ca oamenii să vadă că nu doar profitul economic conduce dezvoltarea acestor întreprinderi, dar inclusiv şi promovarea tradiţiilor noastre naţionale. Obiectivul evenimentului este de a promova ţesutul covoarelor şi a altor textile din lână şi de a contribui la promovarea covoarelor basarabene pe plan naţional şi internaţional”, a declarat ministrul culturii.
În cadrul evenimentului va fi organizat Iarmarocul meşterilor populari, la care vor participa 15 meşteri populari, inclusiv şase ţesătoare.
Evenimentul este organizat de Ministerul Culturii în contextul promovării elementului „Tehnicile tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova”, care a fost înscris ieri, 1 decembrie, în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii, în cadrul şedinţei Comitetului Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial de la Addis Ababa, Etiopia.
Monica Babuc a felicitat întreaga comunitate culturală cu această ocazie, menţionând şi alte dosare care sunt pe rol, precum „Practici culturale asociate zilei de 1 martie” şi „Peisajul Arheologic Orheiul Vechi”. Ministrul culturii a dat asigurări că autorităţile vor continua să muncească asupra acelor elemente de patrimoniu care ne definesc şi pe care le consideră merituoase de a face parte din Lista reprezentativă UNESCO.
Într-un comunicat de presă al Ministerului Culturii, Andrei Chistol, secretarul de stat al ministerului, menţionează că înscrierea tehnicilor tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova în patrimoniul cultural imaterial al umanităţii UNESCO va face posibilă o mai bună cunoaştere a scoarţelor româneşti pe plan naţional şi internaţional, salvgardarea tehnicilor tradiţionale şi transmiterea acestora generaţiilor viitoare.
