Biblioteca Națională a organizat Simpozionul Științific Internațional „Valori bibliofile”, ediția a XXIX-a, cu genericul „Mănăstirile basarabene – centre de spiritualitate culturală”, în cadrul căruia academicieni, membri ai Institutului de Istorie, preoţi au vorbit despre patrimoniul naţional scris şi, în special, despre cartea bisericească, transmite IPN.
Referindu-se la mănăstirea Căpriana, academicianul Andrei Eşanu, membru al Institutului de Istorie al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, a precizat că această mănăstire este una dintre cele mai vechi mănăstiri moldoveneşti, alături de mănăstirea Neamţ, Moldoviţa etc., apoi alte mănăstiri din epoca lui Ştefan cel Mare, precum mănăstirea Voroneţ, Putna, care împreună au devenit centre de cultură scrisă, de spiritualitate şi de înţelepciune. În opinia sa, spre deosebire de Occident, unde în aceeaşi epocă erau în plină dezvoltare universităţile ca centre de cultură, „noi, din păcate, nu am avut aşa centre pe parcursul a sute de ani, dar în schimb am avut aceste mănăstiri, care au devenit din ultimele decenii ale sec. al XIV-lea adevărate focare de cultură medievală”.
Igor Cereteu, doctor habilitat în cadrul Institutului de Istorie al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, s-a referit la câteva momente importante din istoria bibliotecilor mănăstireşti pe care le-a vizitat în anii 2012-2013. Printre acestea a menţionat şi mănăstirea Japca, unica care nu a fost închisă în anii 1950-1960, perioada în care toate mănăstirile erau închise de autorităţile sovietice. De asemenea, s-a referit şi la mănăstirea Vărzăreşti, atestată documentar în anul 1420. La biblioteca mănăstirii respective, Igor Cereteu a cercetat 93 de cărţi vechi, dintre care 25 din categoria carte românească veche, iar dintre acestea cea mai veche fiind cea cu titlul „Mărgăritare”, din 1746. Revenind la mănăstirea Căpriana, Igor Cereteu a menţionat că, potrivit documentelor vechi, se constată că prima carte slavonă este o evanghelie tipărită la Kiev, în 1636, iar prima carte romanescă tipărită pe care a identificat-o este o evanghelie din 1697.
Preotul Octavian Moşin, conferenţiar universitar la Universitatea de Stat a Moldovei, a prezentat comunicarea „Studii privind viaţa monahală din Republica Moldova pe perioada anilor 1990-2020”. „În ultimele trei decenii am identificat cel puţin 50 de cercetători care abordează tematica religioasă şi, evident, se axează pe vechile aşezăminte monahale şi am găsit circa 350 de lucrări, studii care prezintă interes”, a spus preotul.
„Dacă privim viaţa monahală a Basarabiei, putem spune că are rădăcini adânci în istoria acestui petic de pământ şi putem spune că am moştenit numeroase lăcaşuri de la domnitorii Moldovei, iar mănăstirile care împânzeau acest teritoriu la începutul sec. al XIX-lea erau răspândite pe întreaga suprafaţă”, a menţionat Octavian Moşin şi a precizat că, din punct de vedere geografic, mănăstirile erau plasate în trei zone distincte: zona din jurul Chişinăului, zona Orheiului şi zona de pe Nistru.
Directorul Bibliotecii Naționale, Elena Pintilei, a menţionat că Biblioteca Națională este un model de creare a condițiilor de păstrare a patrimoniului naţional scris şi, în special, a patrimoniului de carte bisericească, atât prin condiţii sanitar-epidemiologice (temperatură, umiditate), cât şi prin digitalizarea colecţiei de carte religioasă. „Problema este foarte mare, aici, în Republica Moldova. Sperăm că, dacă ne reuşeşte un proiect de îmbunătăţire a echipamentului de digitizare în Biblioteca Națională, cu siguranţă vom încerca să colaborăm şi cu unele mănăstiri unde astăzi se păstrează o parte din patrimoniul de carte bisericească, ca împreună să creăm acele copii digitale pentru a le da un viitor, pentru a le plasa în biblioteca digitală „Moldavica”, ca la ele să aibă acces cercetătorii atât din ţară, cât şi de peste hotare”, a remarcat Elena Pintilei.
În cadrul simpozionului de anul acesta are loc şi deschiderea online a expoziţiei cu genericul: „Mănăstirile basarabene – centre de spiritualitate culturală”, care este organizată şi în contextul celebrării celor 600 de ani de la atestarea documentară a mănăstirii Căpriana. Potrivit Elenei Pintilei, această expoziţie oferă prilejul tuturor doritorilor de a admira manuscrise vechi şi carte basarabeană scrisă în scripturile mănăstirilor basarabene, până la 31 august 2020.
Simpozionului Științific Internațional „Valori bibliofile”, cu genericul „Mănăstirile basarabene – centre de spiritualitate culturală”, a fost organizat de Biblioteca Națională a Republicii Moldova, în colaborare cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Societatea Științifică de Bibliofilie și Ex- libris „Paul Mihail”.
