Basarabenii au fost reprezentați plenar în toate organele centrale de la București după Unirea din 1918. Opinia aparține doctorului habilitat în istorie, Nicolae Enciu, și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice la tema „Unirea 1918: de ce a fost necesară, de ce a fost posibilă?”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit istoricului, Republica Democratică Moldovenească nu putea rămâne independentă, deoarece nu dispunea de o armată care să-i asigure integritatea teritorială, iar regimul de la Moscova își manifestase deja intențiile de anexare.
Istoricul Nicolae Enciu a analizat condițiile impuse de Sfatul Țării înainte de Unirea Basarabiei cu România din 1918 și motivele pentru care acestea au fost ulterior abandonate. Potrivit doctorului în istorie, una dintre principalele condiții a fost menținerea Sfatului Țării pentru realizarea reformei agrare.
„Prima condiție era ca Sfatul Țării să rămână în vederea realizării reformei agrare. Dar ulterior, reforma agrară va fi implementată plenar în componența României întregite. A doua condiție era ca Basarabia să-și păstreze autonomia provincială. După Unirea cu România vor fi delegați ai populației Basarabiei în toate guvernele României interbelice și în toate legislaturile Parlamentului României interbelice. Basarabenii au fost reprezentanți plenar în organele centrale de la București”, a spus doctorul în istorie, Nicolae Enciu.
Nicolae Enciu a explicat că, peste câteva luni după Unire, s-a renunțat la aceste condiții, întrucât Bucovina s-a unit cu România fără nicio precondiție. De asemenea, România, participând la Conferința de Pace de la Paris, trebuia să fie percepută ca un stat național unitar.
„Urmând exemplul bucovinenilor, Sfatul Țării a renunțat la condițiile inițiale. Pe de altă parte, România urma să participe la lucrările Conferinței de Pace de la Paris și apărea ca un stat național, întregit, iar condițiile inițiale ar fi stârnit dezbateri inutile la Paris. Nu în ultimul rând, pe parcursul anului 1918, atât populația Basarabiei, cât și reprezentanții ei politici din Sfatul Țării, s-au convins de implementarea în practică a tuturor acelor condiții”, a mai spus istoricul Nicolae Enciu.
În cadrul dezbaterii, istoricul a explicat și de ce Republica Democratică Moldovenească nu putea rămâne independentă. Potrivit lui, statul nu avea resursele necesare pentru a-și asigura integritatea teritorială, armata sa fiind insuficientă.
„Independența Republicii Democratice Moldovenești nu era posibil să fie menținută și apărată. Republica Democratică Moldovenească dispunea de niște cohorte, insuficiente pentru a întreține o armată care să garanteze integritatea teritorială a Basarabiei. Pe de altă parte, guvernul bolșevic de la Moscova își exprima foarte clar intenția de anexare a Basarabiei”, a punctat istoricul Nicolae Enciu.
Dezbaterea publică la tema „Unirea 1918: de ce a fost necesară, de ce a fost posibilă?” este ediția a 45-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
