Băncile din R. Moldova vor fi în drept să solicite clienţilor mai multe date personale

Un sistem de monitorizare a clienţilor, valabil pentru toate băncile comerciale din R. Moldova, va fi elaborat în curând în vederea prevenirii şi combaterii spălării banilor prin intermediul tranzacţiilor ilicite. Fiecare agent economic sau oricare alt client va fi nevoit să ofere băncii mai multe informaţii personale şi date despre activitatea pe care o întreprinde, transmite Info-Prim Neo. Pentru ca R. Moldova să facă faţă spălării banilor şi finanţării terorismului este necesar ca instituţiile financiare bancare şi nebancare să colaboreze în strânsă legătură cu organele de drept şi cu Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) din R. Moldova, a declarat vineri, 13 iunie, în cadrul unui seminar Vitalie Verebceanu, vicedirector al CCCEC. Potrivit viceguvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei, Ion Prodan, este necesar ca fiecare bancă să îşi cunoască clientul şi să poată avea acces la informaţia necesară privind tranzacţiile efectuate de către acesta, fie că e vorba de agent economic sau simplu cetăţean. Pentru ca să existe o supraveghere a tuturor clienţilor şi a tranzacţiilor pe care le efectuează, este nevoie de un sistem bancar de monitorizare bine gândit, a declarat Prodan. Sursa citată spune că pe viitor fiecare agent economic va trebui să ofere băncii informaţii inclusiv despre apartenenţa politică, prevederea respectivă fiind stipulată în recomandările europene de care R. Moldova trebuie să ţină cont. „Uneori şi apartenenţa politică poate determina banca să îşi dea seama dacă un client poate avea legături criminale sau dacă acesta efectuează tranzacţii ilicite”, a declarat viceguvernatorul. Legea privind combaterea şi prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului, intrată în vigoare la finele anului trecut, prevede că fiecare bancă are posibilitatea să ofere CCCEC informaţia despre activitatea unui client. În cazul în care banca are suspiciuni referitor la tranzacţiile pe care le efectuează un agent economic, aceasta poate sesiza CCCEC în vederea demarării unei anchete pentru a depista sursa sau metoda de obţinere a banilor. Vitalie Verebceanu, vicedirector al CCCEC, a adăugat că problema veniturilor criminale are caracter internaţional. Potrivit lui, practic în fiecare săptămână în lume se săvârşesc infracţiuni economice pentru finanţarea actelor teroriste. „Combaterea crimelor economice organizate necesită nu numai metode de forţă, ci şi o serie de activităţi ce se referă la blocarea şi stoparea canalelor de tranzacţie ilicite”, a subliniat Vitalie Verebceanu. Anul trecut în R. Moldova au fost depistate patru cazuri de spălare a banilor. În prezent acestea sunt instrumentate, a spus Vitalie Verebceanu refuzând să dea mai multe detalii despre sumele sechestrate şi despre cei implicaţi în săvârşirea fraudei. Aurica Doina, vicepreşedinte al Comisiei Naţionale a Pieţii Financiare, a declarat că unificarea potenţialului instituţional şi instituirea mecanismului de combatere a spălării banilor sau a veniturilor de provenienţă ilicită este extrem de important pentru R. Moldova, deoarece aceasta va conduce la sporirea gradului de conştientizare de către instituţiile financiare şi de către alte instituţii a obligaţiunilor ce derivă din legislaţia existentă. Seminarul privind activitatea de combatere a spălării banilor în sectorul bancar a fost organizată de către echipa Proiectului Consiliului Europei şi Comisiei Europene împotriva corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului – MOLICO, în cooperarea cu Banca Naţională a Moldovei (BNM), CCCEC şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare.