Băgaţi la închisoare ca să-şi ispăşească pedeapsa în afara gratiilor

Din circa 6000 de condamnaţi care îşi ispăşesc pedeapsa în penitenciarele din Republica Moldova, aproximativ 1000 sunt angajaţi la munci remunerate. Jumătate din ei muncesc în afara închisorii, arată datele Departamentului Instituţiilor Penitenciare. Experţii susţin că aceasta este o metodă bună de resocializare. Întrebaţi de ce contribuabilii trebuie să întreţină la închisoare persoane care nu sunt periculoase pentru societate şi care ar putea să-şi ispăşească altfel pedeapsa decât prin a munci ziua în afara gratiilor şi a reveni doar seara la penitenciar, experţii spun că este o practică internaţională, folosită pe larg de către multe alte ţări. Igor Dolea, expert la Institutul pentru Reforme Penale, a declarat pentru Info-Prim Neo că, deşi persoana este condamnată, nu înseamnă că trebuie să fie mereu închisă. În funcţie de infracţiunea pe care au săvârşit-o, deţinuţii pot să lucreze în afara penitenciarelor, la persoane fizice sau juridice. Evident, dacă nu sunt periculoşi pentru societate şi dacă au fost condamnaţi să-şi ispăşească pedeapsa într-un penitenciar de tip deschis sau semi-deschis. Într-un răspuns oferit Agenţiei Info-Prim Neo de către Departamentul Instituţiilor Penitenciare (DIP), 430 de condamnaţi muncesc în afara penitenciarului în baza contractelor de muncă încheiate cu persoane fizice şi juridice. Dintre aceştia, un condamnat lucrează în agricultură, circa 300 – la munci contractuale şi ceilalţi în întreprinderile de stat din cadrul instituţiilor penitenciare. „Faptul că deţinuţii lucrează şi se întâlnesc cu familia este o modalitate de resocializare. Acestea se numesc alternative la pedepse: munca comunitară, amenda, condamnare cu suspendare, ele se aplică oriunde”, a menţionat Igor Dolea. Expertul spune că toate ţările sunt adepte ale alternativelor la detenţie. Caută soluţii de resocializare şi Republica Moldova. Numărul de condamnaţi în penitenciare a scăzut în jumătate din 2003 până în 2010, adică erau 12000 şi acum sunt 6000. Aceasta demonstrează că au fost găsite alte modalităţi de condamnare. „Noi plătim impozite conştient pentru că nu trebuie să-i împuşcăm pe toţi. În situaţia când persoana a comis un accident rutier soldat cu un mort sau a comis un act de corupţie etc., clar că trebuie să fie deţinută, dar această persoană nu este periculoasă ca atare şi faptul că o lăsăm la libertate, nu prezintă niciun pericol”, a mai spus Igor Dolea. Potrivit şefului Secţiei Securitate Internă din cadrul Departamentului Instituţii Penitenciare, Alexei Brăduceanu, toţi deţinuţii care sunt anagajaţi în câmpul muncii în afara penitenciarelor sunt în proces de resocializare. Acestora li se permite să părăsească teritoriul penitenciarului în timpul orelor de muncă, doar după ce sunt supuşi unor controale, inclusiv medicale şi psihologice. Condamnatului care execută pedeapsa închisorii în regim comun sau în regim de resocializare, sau care este lăsat să execute lucrări de deservire gospodărească în penitenciar i se poate acorda dreptul de deplasare fără escortă sau însoţire în afara penitenciarului, dacă a executat cel puţin 1/3 din termenul pedepsei. Şeful penitenciarului stabileşte orarul şi itinerarul deplasărilor condamnaţilor. În cazul în care condamnatul încalcă regimul din penitenciar, orarul sau itinerarul deplasărilor, şeful penitenciarului este în drept să-şi anuleze dispoziţia privind acordarea dreptului de a se deplasa fără escortă sau însoţire în afara penitenciarului. Condamnaţii aflaţi în regimul de resocializare mai pot beneficia şi de dreptul de a locui împreună cu familia într-un spaţiu locativ separat pe teritoriul penitenciarului sau în apropierea lui.