În prima jumătate a anului trecut, în atenţia autorităţilor locale erau 343 de copii nedocumentaţi. Numărul real al copiilor fără acte de identitate nu se cunoaşte. În condiţiile în care aceşti copii nu figurează nicăieri, ei riscă să fie traficaţi pentru exploatare sexuală, exploatare prin muncă, sau chiar pentru prelevare de organe, se menţionează într-un studiu al Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova.
Avocatul parlamentar pentru protecţia drepturilor copilului, Tamara Plămădeală, a spus, la o conferinţă de presă la IPN, că cei mai mulţi copii fără certificate de naştere au între 9 şi 12 ani. Acest segment de vârstă reprezintă 38% din numărul total de copii nedocumentaţi din Moldova.
Potrivit Tamarei Plămădeală, procedura de documentare a copiilor este complicată, mai ales în cazurile în care nici părinţii nu sunt documentaţi. Singura sancţiune pe care o riscă părinţii pentru că îşi lasă copii fără certificat de naştere este amenda, de la 10 la 20 de unităţi convenţionale (200-400 lei). În viziunea avocatului parlamentar, sancţiunile ar trebui înăsprite, întrucât este încălcat dreptul copilului la protecţie socială, sănătate, educaţie etc.
O parte din vină o au şi funcţionarii din domeniul protecţiei tutelare, care, în viziunea avocatului parlamentar, sunt responsabili de informarea părinţilor despre necesitatea documentării copilului în maximum 3 luni de la naştere. Funcţionarii care nu-şi îndeplinesc corespunzător atribuţiile trebuie să fie concediaţi Tamara Plămădeală a recomandat autorităţilor centrale să elaboreze o bază de date unificată pentru identificarea şi documentarea copiilor, dar şi a maturilor fără acte de identitate.
Cei mai mulţi copii nedocumentaţi aflaţi în vizorul autorităţilor locale sunt în raioanele Orhei, Ştefan Vodă şi Ocniţa.
