Numărul cererilor depuse anul trecut la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) împotriva Republicii Moldova s-a redus cu 18%, dar acest lucru nu se datorează reformei din justiţie, ci mai degrabă modificării condiţiilor de acceptare a cererilor, dar şi faptului că anterior CEDO a refuzat un număr mare de cereri şi avocaţii au devenit mai prudenţi la depunerea acestora. Astfel de concluzii a formulat Vlad Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), la prezentarea celui de-al doilea raport privind executarea hotărârilor CEDO de către Republica Moldova (anii 2013-2014), transmite IPN.
Vlad Gribincea a comunicat că anual la CEDO sunt depuse peste 1000 de cereri contra Moldovei, iar în 2014, după numărul de cereri depuse, Moldova se clasa pe locul al 4-lea din 47 de ţări membri ale Consiliului Europei. Vlad Gribincea a comunicat jurnaliştilor că după primul raport multe lucruri s-au schimbat, altele au întârziat, iar unele au bătut pasul pe loc. „Investigarea cauzelor de tortură a rămas insuficientă, totuşi sancţiunile pentru tortură au devenit mai severe”, a subliniat directorul CRJM.
Recomandarea principală a autorilor raportului e de a institui un mecanism de supraveghere a ceea ce se întâmplă după pronunţarea hotărârilor CEDO. Acest mecanism trebuie să ţină evidenţa a ceea ce se întâmplă după pronunţare.
Directorul de programe din cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Nadejda Hriptievschi, unul dintre autorii raportului, a spus că la facultăţile de drept din Republica Moldova se studiază insuficient jurisprudenţa CEDO, în special la studiile de licenţă. În acest sens, în raport se recomandă instituirea unor cursuri mai desfăşurate în ceea ce ţine de CEDO.
Din 1998 şi până în 2014, CEDO a înregistrat 10800 de cereri depuse contra Moldovei. Aproape 90% dintre acestea au fost finalizate deja, iar pe rol mai sunt circa 1000 de cereri cu şanse sporite ca ţara să fie condamnată.
