Autorităţile publice locale trebuie să susţină meşterii populari, dar n-o fac

Autorităţile publice locale sunt obligate să acorde meşterilor populari, organizaţiilor acestora şi întreprinderilor din domeniul meşteşugurilor artistice facilităţi fiscale şi de altă natură, în conformitate cu Legea privind meşteşugurile populare aprobată în martie 2003. Participanţii la 5 mese rotunde, desfăşurate în cadrul proiectului pilot “Viziuni de viitor: politica culturală a Moldovei de la schimbări la viabilitate”, lansat de Fundaţia Soros-Moldova în colaborare cu Fundaţia Culturala Europeana (ECF) cu sediul la Amsterdam, afirmă că cele mai dificile obstacole în practicarea meşteşugurilor populare în R. Moldova sunt legate de lipsa pieţei de desfacere, importul materiei prime, aprecierea incorectă a valorii artistice a lucrărilor. Soluţionarea acestor probleme ar trebui să şi-o asume statul, inclusiv prin Ministerul Culturii, consideră participanţii la mesele rotunde. Vorbitorii au menţionat că activitatea meşterilor populari în nici un caz nu poate fi inclusă în categoria generală de întreprinzător, fără diferenţierea specificului acestei activităţi. Totodată, ei s-au arătat nedumeriţi că până în prezent nu există un mecanism de atribuire a titlului de “Meşter popular”, deşi operele de artă ale meşterilor populari din Moldova sunt apreciate departe de hotarele ţării. Meşterii populari din Moldova îşi desfăşoară activitatea în diferite domenii, cum ar fi ceramica populară, împletitul în paie, ţesutul artistic, prelucrarea artistică a pietrei, pieii, lemnului, în croşetare, confecţionarea instrumentelor populare, împletitul în fibre vegetale, etc. Cei peste 250 de meşteri populari sunt întruniţi în Uniunea Meşterilor Populari din Moldova, care are drept scop păstrarea, dezvoltarea şi propagarea meşteşugurilor artistice.