Autorităţile moldovene condamnate pentru că i-au refuzat unui cetăţean solicitarea de a-l trece ca român în actele de identitate

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a adjudecat unui reclamant din Republica Moldova 1500 de euro cu titlu de prejudiciu moral şi 3500 de euro cu titlu de cheltuieli de judecată într-un proces în care instanţa a constatat violarea art. 8 a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, care stipulează dreptul la viaţă privată şi de familie, transmite Info-Prim Neo. Potrivit avocatului Janeta Hanganu, reclamantul, Mihai Ciubotaru s-a plâns Curţii că, deşi părinţii săi s-au născut cetăţeni români şi au locuit la Bălţii, după 1945 autorităţile sovietice i-au indicat în acte la rubrica etnie sintagma „moldovean” şi că atunci când a solicitat autorităţilor moldovene înlocuirea acesteia cu cea de „român” i s-a refuzat. Conform legii moldoveneşti, reclamantul şi-ar fi putut schimba identitatea etnică numai dacă ar fi demonstrat că cel puţin unul dintre părinţii săi dispunea de identitatea etnică română. Însă, în perioada sovietică, populaţia Republicii Moldova de azi a fost sistematic înregistrată ca etnici moldoveni, cu foarte puţine excepţii conform unor criterii neclare, subliniază Janeta Hanganu. Astfel, solicitând reclamantului să facă dovada etniei române a părinţilor săi, autorităţile au plasat acestuia o sarcină disproporţionată în contextul realităţilor istorice din Republica Moldova. Curtea a observat în continuare că pretenţia lui Mihai Ciubotaru era bazată pe mai mult decât o simplă percepţie subiectivă a identităţii sale etnice. Este clar că dumnealui a putut prezenta legături verificabile obiectiv cu grupul etnic român în termeni de limbă, nume, empatie şi altele. Cu toate acestea, asemenea probe obiective nu erau acceptabile conform legislaţiei moldoveneşti. În asemenea circumstanţe, Curtea a concluzionat că procedura existentă, conform căreia reclamantul şi-ar fi putut modifica identitatea etnică nu a fost în conformitate cu obligaţiile statului Republica Moldova de a apăra dreptul la viaţă privată şi de familie a cetăţenilor.