Autorităţile Moldovei trebuie şi pot desfăşura alegeri locale în stânga Nistrului, studiu

Autorităţile Republicii Moldova trebuie şi pot să desfăşoare alegeri locale în localităţile din stânga Nistrului. Realizarea acestei iniţiative ar însemna începutul stabilirii unei legături între ambele maluri ale Nistrului. Aceasta este una din concluziile studiului „Principii de bază ale organizării alegerilor locale de nivelul II în Transnistria”, prezentat miercuri, 2 noiembrie, de către experţii IDIS Viitorul, transmite Info-Prim Neo. Potrivit studiului, pentru ca un scrutin local să aibă sorţi de izbândă pentru regiunea transnistreană e nevoie de a rezolva o serie de probleme tehnice legate în mare parte de organizarea administrativ-teritorială şi documentarea populaţiei. „Actuala organizare administrativ-teritorială este una fictivă şi total inadecvată pentru regiunea transnistreană. Raionul Dubăsari este o unitate mai curând fictivă, fiind compusă din sate ale raionului Criuleni. În acelaşi timp, localităţile din stânga Nistrului şi municipiul Tighina nu intră în componenţa raionului Dubăsari. Iată de ce Tighina ar trebui să se bucure de statutul de reşedinţă de raion”, a declarat autorul studiului, politologul Veaceslav Berbeca. Potrivit autorului, pentru a garanta legitimitatea alegerilor locale în regiune, candidaţii la funcţiile de consilieri, precum şi alegătorii,vor trebuie să fie exclusiv din localităţile care nu se află de facto sub controlul Republicii Moldova. „Tehnic, listele de alegători au toate şansele de a fi întocmite cu acurateţe, cel puţin în cazul municipiului Tighina. Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor are o bază de date a tuturor cetăţenilor din Republica Moldova care locuiesc în localităţile din stânga Nistrului şi municipiul Tighina”, a menţionat Veaceslav Berbeca. Potrivit studiului, cea mai uşoară variantă pentru Chişinău ar fi desfăşurarea scrutinului local doar pentru alegătorii cu viză de reşedinţă în Tighina. O altă soluţie ar fi recurgerea la listele suplimentare de alegători, ceea ce ar deschide însă problema votării repetate. Totodată, refugiaţii din regiune ar trebui incluşi pe listele de alegători şi candidaţi pentru alegerile locale. În acelaşi timp, Chişinăul ar trebui să stabilească prin lege un număr de locuri de deputat în Parlamentul Republicii Moldova rezervate cetăţenilor din această regiune. În studiu se mai menţionează că este cert că, în urma creării unei noi unităţi teritorial-administrative de nivelul II, care va cuprinde localităţile din stânga Nistrului şi municipiul Tighina, se vor putea desfăşura alegeri parlamentare în orice formulă electorală. Astfel, va putea fi utilizat atât sistemul proporţional, cât şi cel majoritar. Anterior, diverse instituţii de stat invocau cazul regiunii transnistrene drept principalul obstacol în calea modificării sistemului electoral. Preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, a menţionat că, în contextul evenimentelor care au avut loc anterior, lecţia care a fost învăţată a dus la înțelegerea că alegerile trebuie organizate pe timp de pace şi în teritorii unde pacea este garantată, pentru că în primul rând alegerile libere înseamnă alegeri paşnice. Iurie Ciocan a mai subliniat că, în cazul în care proiectul de lege propus de către experţi va deveni lege, va deschide noi posibilităţi şi pentru CEC de creare a unei campanii libere şi corecte. În prezent aceasta nu poate fi asigurată. Studiul „Principii de bază ale organizării alegerilor locale de nivelul II în Transnistria” este inclus în Raportul IDIS de prevenire a crizelor, produs cu sprijinul financiar al National Endowment for Democracy.