Autorităţile demonstrează interes corporativ de a nu permite dezvoltarea şi finanţarea organizaţiilor societăţii civile. Interviu Info-Prim Neo cu Sergiu Ostaf, director al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului

[ - De când există organizaţii ale societăţii civile (OSC) în Republica Moldova, de atunci există şi învinuiri aduse acestora de reprezentare a intereselor unor anumite forţe din afara ţării. Astfel de învinuiri se fac auzite mai des în cadrul campaniilor electorale, atunci când OSC sunt mai active, în special, la monitorizarea actorilor electorali. Societatea civilă a respins de fiecare dată existenţa unor comenzi de genul acesta, dar trebuie să spunem că „acuzatorii” au un pretext perfect pentru acuzaţii: OSC din Moldova sunt finanţate aproape în exclusivitate de către donatorii externi. De ce se întâmplă aşa, câte plusuri şi câte minusuri întruneşte această stare de lucruri?] - OSC din Moldova constant au pledat pentru crearea condiţiilor mai adecvate de funcţionare şi dezvoltare (aceasta corespunde obligaţiunilor în baza planului UE-RM, practicilor europene, etc) şi anume: 1) asigurarea funcţionalităţii mecanismului fiscal existent actual de deducere a veniturilor din donaţiile făcute de persoane fizice şi juridice (acest mecanism conţine carenţe de aplicare); 2) introducerea mecanismului de direcţionare a unei părţi din impozite achitate către organizaţii de utilitate publică (acest mecanism este prezent în toate ţările europene şi dezvoltate nu şi în Moldova); 3) stimularea cumpărării serviciilor prestate de OSC prin comanda de stat şi procurări publice (mecanism prezent în toate ţările europene şi lipsă în Moldova). Aceste prevederi sunt introduse în Strategia de consolidare a societăţii civile pentru anii 2009-2012, însă nu sunt puse în aplicare prin modificările relevante ale legislaţiei naţionale. Acest fapt demonstrează lipsa de interes a guvernelor de-a lungul anilor, din 2008 încoace, de a diversifica sursele de finanţare pentru OSC. Lipsa acestor mecanisme reduce finanţările OSC doar la suporturi sporadice din interiorul Moldovei şi un suport considerabil din partea finanţatorilor externi. Prin urmare, dacă acuzaţiile menţionate vin din partea factorilor decizionali sau actorilor politici, atunci această reprezintă nu altceva decât asumarea propriilor eşecuri în crearea unui cadru mai adecvat de funcţionare a OSC. Respectiv, anume aceşti factori sunt în cea mai mare parte sunt responsabili de necrearea condiţiilor pentru a diminua dependenţa OSC de granturile externe. Suplimentar, suma granturilor externe valorificate de către OSC reprezintă mai puţin de 3-5% din ajutorul extern total de care beneficiază Republica Moldova, autorităţile publice fiind recepţionari ai 95%. Astfel, acuzaţiile privind valorificarea fondurilor externe sunt lipsite de sens, în special pentru că toate fondurile valorificate de OSC sunt administrate în mod transparent. [ - În business, dar şi în viaţa curentă există regula plasării „ouălor” în diferite coşuri, pentru a evita riscuri nedorite. Din câte „coşuri” financiare s-ar putea alimenta OSC din Moldova şi care sunt acestea, pentru a evita criticile la care ne refeream mai sus, dar şi alte pericole, mult mai grave?] - Diversificarea fondurilor în OSC este un subiect de importanţa majoră pentru reputaţia şi încrederea acestora. O organizaţie care se stimează niciodată nu va lucra cu ponderea unui finanţator care ar depăşi 50% din totalul finanţărilor, poate doar pentru unele perioade concrete şi specifice. Regula bună este că ponderea unui anumit finanţator nu va depăşi 30% din bugetul integral al OSC. Ponderea serviciilor prestate, colectarea fondurilor interne sau valorificarea licitaţiilor publice ar trebui să crească până la 20-30% din bugetele OSC în viitorul apropiat. [ - De ce până acum nu a fost posibilă preluarea unei astfel de practici în Republica Moldova? Putem face aici o analogie cu presa din Republica Moldova, pe care guvernările au ţinut-o la nivel de subzistenţă, pentru a putea fi mai uşor manipulată?] - Regretabil, dar politicul (partidele politice) şi factorii decizionali (autorităţile publice) în ansamblu (cu multe excepţii, desigur) demonstrează un interes corporativ de a nu permite consolidarea şi extinderea societăţii civile. Există din partea acestora un interes de a menţine influenţa asupra modelelor de comportament, valorilor practicate, promovării intereselor politice şi de grupări economice. OSC şi societatea civilă sunt văzuţi ca şi concurenţi pentru că promovează valorile şi modele civice, instituţii de responsabilizare, transparenţa afirmării interesului public. [ - Care este atitudinea clasei politice din Moldova faţă activitatea OSC, inclusiv finanţarea acestora, în dependenţă de aflarea la guvernarea şi în opoziţie?] - Politicul se află deja sub influenţa puternică a grupurilor economice, finanţarea partidelor politice este un subiect exploziv pentru că, în realitate, un cerc foarte îngust de persoane finanţează toate partidele politice din Republica Moldova. Politicul are un grad de încredere în societate de sub 20% (date recente ale Institutului de Politici Publice - IPP), unele instituţii publice au un grad de încredere şi mai mic din partea cetăţenilor, pe când OSC au un grad de încredere de peste 30% (datele IPP recente). Acestea sunt date cu care trebuie să operăm, pentru a vedea care este legitimitatea actorilor în societate. Suplimentar, politicul şi persoanele publice beneficiază de mediatizarea gratuită în timpul scrutinelor electorale, prin intermediul publicităţii ascunse. Mai mult ca atât, din 2011 partidele politice vor avea finananţarea de la stat şi aceasta în condiţii foarte reduse de transparenţă pentru banii acumulaţi şi cheltuiţi. [ - Se vorbeşte de anumite proiecte de acte normative, menite să reglementeze finanţarea OSC, inclusiv din surse interne. La ce etapă de elaborare sunt ele, pe când ar putea fi implementate? Credeţi că, în actuala conjunctură politică, există suficientă voinţă politică pentru redresarea situaţiei legate de finanţarea OSC?] - OSC au elaborat şi au propus (înca în 2008) un şir de proiecte de modificare a legislaţiei precizate în răspunsul la prima întrebare, însă acestea nu sunt preluate spre examinare de către factoriii decizionali. [Valeriu Vasilică, Info-Prim Neo]