Aurul moldovenesc de pe marginea drumului

[Analiză economică Info-Prim Neo] Odată cu deschiderea către piaţa europeană cererea pentru nuci a crescut foarte repede şi moldovenii au înţeles cum pot face bani datorită vânzării miezului de nucă peste hotare. Mihail Suvac, şeful Direcţiei politici de piaţă pentru produsele de origine vegetală a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), este de părerea că majoritatea producătorilor care s-au aventurat să sădească hectare întregi de pomi nuciferi au ţinut cont, în special, de partea mai uşoară a unei astfel de afaceri. El se referă la întreţinerea livezilor de nuciferi care, spre deosebire de celelalte tipuri de livezi, necesită mai puţină îngrijire fito-sanitară. „Însă recoltarea roadei este mult mai complicată la nuciferi care presupune decojirea nucilor, spălarea lor, albirea şi uscarea. E nevoie de tehnologii pentru prelucrarea nucilor. Producătorii trebuie să se înţeleagă între dânşii, să colaboreze ca să aibă un succes mai mare în afacerile lor”, a apreciat şeful direcţiei. Cadrul normativ al acestui gen de activităţi economice include Programul Naţional pentru Dezvoltarea Culturilor Nucifere până în anul 2020 al MAIA care oferă posibilitate cetăţenilor moldoveni să înceapă o afacere prin producerea de nuci. „A fost aprobată şi Legea culturilor nucifere, a apărut o hotărâre de Guvern cu privire la subvenţionarea iniţială a producătorilor de material săditor pentru plantaţiile de nucari şi pentru cei care doreau să înceapă o afacere prin sădirea pomilor. În prezent, nu mai sunt subvenţionaţi cei care produc material săditor, deoarece oferta prevala asupra cererii şi nu avea rost ajutorarea lor. Persoanele care plantează pomi nuciferi primesc o subvenţie de 10 mii lei la fiecare hectar plantat şi sunt eliberaţi de necesitatea de a plăti impozitul funciar până la intrarea plantaţiei în faza de rod”, a spus Mihail Suvac. Acesta este de părerea că oamenii nu apreciază ajutorul oferit de stat. „Atunci când se confruntă cu probleme din cauza gestionării incorecte a afacerii, iarăşi dau vina pe minister că nu le-a spus, că nu i-a avertizat. Statul trebuie să asigure o legislaţie adecvată ca oamenii să poată să-şi dezvolte afacerea în siguranţă, dar nu să ofere totul pe tavă”, a accentuat Mihail Suvac. Solicitat de Info-Prim Neo, Vadim Machidon, care are o plantaţie de 4,75 hectare de pomi nuciferi în comuna Japca, raionul Floreşti, a confirmat că nu a estimat în planul de afaceri toate cheltuielile pentru viitor. „La noi încă nu s-a format mentalitatea de businessmani, oamenii nu sunt pregătiţi să numere fiecare ban care trebuie investit. Am calculat de ce voi avea nevoie când livada mea va da rod, dar nu am luat în considerare toate elementele procesului. Cred că timp de 4-5 ani, căci livada mea are abia un an, voi reuşi să recuperez unele cheltuieli făcute cu procurarea puieţilor şi sădirea acestora şi voi putea să mă gândesc deja la cheltuieli pentru strângerea roadei şi pregătirea ei pentru vânzare”, a spus Vadim Machidon. El a menţionat că cei 10 mii lei oferiţi de către Minister ca suport nu acoperă în întregime cheltuielile pentru plantarea copacilor. „Pe un hectar de pământ se sădesc 100 de pomi, un puiet costă mai mult de 100 lei şi numai pe material săditor dăm mai mult de 10 mii, dar statul ne ajută cu ce poate. Noi suntem conştienţi că trebuie să investim propriile finanţe atunci când începem o afacere”, a informat tânărul businessman. Mihai Conoval are o livadă de 50 hectare în raionul Teleneşti, plantată acum 4 ani, şi planifică anul acesta să mai planteze 20 de hectare. El afirmă că a iniţiat afacerea cu pomii nuciferi după ce a citit Legea culturilor nucifere şi a înţeles ce are de făcut. „Iniţial, am aflat tot ce era posibil despre nucari, am început să produc material săditor, iarna stam şi altoiam puieţi, iar mai apoi am decis să plantez o livadă. Statul mi-a rambursat, practic, acele cheltuieli care le-am avut cu plantaţiile, iar acum câştig în urma comercializării materialului săditor”, a spus Mihai Conoval. Acesta a subliniat că în ultimii doi ani s-a intensificat plantarea nucarilor, are tot mai multe cereri pentru puieţi. El spune că poate produce până la 120 mii pomi, dar cererea trece peste 200 mii. „Sunt sunat de cetăţenii noştri care muncesc în Italia, Olanda, Spania, mă întreabă despre afacere, oamenii au înţeles că făcându-şi magazine sau cafenele nu vor reuşi să câştige atâta cât pot cu o livadă de nucari. Soiurile de nucari de la noi sunt unele dintre cele mai bune din lume. Am persoane din România şi Ucraina care vor să cumpere anume de la noi materialul săditor, deoarece roada este foarte bună”, a mai spus Mihai Conoval. El spune că unii dintre cei care plantează livezi de nucari nu se informează corect şi suficient despre aceste culturi şi au unele lacune, or, şi nucarii, ca şi oricare alţi pomi, au nevoie de îngrijire şi îngrăşăminte pentru a creşte corect şi a da roadă bună. Programul Naţional de Dezvoltare a Culturilor Nucifere până în anul 2020 are drept obiectiv de bază extinderea plantaţiilor de culturi nucifere, modernizarea tehnologiilor aplicate şi, în baza lor, sporirea producţiei de culturi nucifere, prelucrarea aprofundată a recoltei şi asigurarea exportului unor produse competitive şi cu valoare adăugată înaltă. „Programul prevede şi sădirea a o mie de hectare cu pomi nuciferi pe an şi până în prezent acesta se realizează. Suprafaţa totală a plantaţiilor cu pomi nuciferi în 2010 a fost de 9,4 mii hectare spre deosebire de 8,1 mii hectare în 2009. Iar livezile plantate în 2003, când a început sădirea intensivă a nucarilor, au intrat deja în faza de rodire şi producătorii încep să aibă venit”, a afirmat Mihail Suvac. În altă ordine de idei, acesta a spus că pomii de nucari de pe marginea drumurilor din Republica Moldova aparţin Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi care au fost plantaţi cu destinaţie de înfrumuseţare şi purificare, nu agricolă şi nu sunt luaţi la evidenţă ca şi copacii care fac parte din suprafaţa plantată cu nucifere. Oamenii, însă, adună nucile din pomii de pe marginea drumurilor. Mihail Suvac a confirmat că nucile culese din aceşti copaci nu sunt toxice, deoarece plumbul pe care acestea îl absorb se depozitează în coaja lor şi niciodată nu ajunge în miez. „Plumbul nu este un element care sintetizează şi ajunge în tot fructul, el se depune împreună cu praful pe coaja fructului de nuc, dar nu pătrunde în miez. Nuca are o structură care-i protejează miezul pentru o eventuală germinare şi creşterea unei plante noi. S-au făcut mai multe expertize şi s-a demonstrat că miezul nucilor culese din copacii de pe marginea drumurilor nu conţin toxine”, a spus Mihail Suvac. De asemenea, şeful Direcţiei politici de piaţă pentru produsele de origine vegetală din cadrul MAIA, Mihail Suvac, a informat că în ultimii ani au început să fie plantaţi şi copaci de migdal. Fructele acestuia sunt foarte scumpe şi pomii ajung mai repede la faza de rodire. „Afacerea cu pomi nuciferi este una dintre cele care aduc cel mai mare venit, dar trebuie să ştii cum să gestionezi resursele şi să planifici bine totul”, a concluzionat el. Persoanele care doresc să înceapă o afacere în domeniul plantării de pomi nuciferi pot obţine informaţii despre program şi subvenţionare pe pagina electronică a Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură din cadrul MAIA. Cunoscătorii afirmă că miezul de nucă poate fi apreciat drept „aur moldovenesc”. Tot ei spun că şi nucile, ca şi aurul adevărat, îşi descoperă strălucirea doar după o muncă enormă, fizică şi intelectuală. [Mariana Galben, Info-Prim Neo]