Criza energetică a creat premise pentru revanșarea formațiunilor politice care au rămas dincolo de porțile puterii. Totuși, „Trebuie să facem o distincție clară între critica constructivă, pe care o fac partidele reformatoare, care vor doar să atenționeze și să vină cu un sprijin pentru actuala guvernare – Platforma DA, Partidul Legii și Dreptății, și… frontul al doilea, constituit din formațiunile de stânga, categorice, care pregătesc opinia publică pentru o primăvară mai zbuciumată, cu proteste”, a menționat Aurelia Peru, doctor habilitat în științe politice, expert în PR și comunicare politică, în cadrul dezbaterii publice pe tema „Criza energetică văzută de la guvernare, din opoziție și din societate. De ce fiecare parte se comportă așa cum se comportă?”, organizată de IPN.
Partidele din opoziție nu acționează la unison și niciodată nu vor face un front comun împotriva PAS-ului. Altminteri „partidele de centru, de centru-dreapta, ar risca să-și piardă identitatea, inclusiv pe cea doctrinară”, a explicat Aurelia Peru. Din această cauză și metodele folosite de partidele din opoziție sunt diferite. „Opoziția (de stânga, n.r.) folosește o retorică dură, un limbaj agresiv: „guvernare antipopulară”, „guvernare antisocială”, „criminali”, „genocid” și altele. Pare că deja se mizează și pe programarea neurolingvistică a electoratului”, a menționat experta.
Aurelia Peru și-a exprimat speranța că la guvernare există o echipă care studiază propunerile partidelor din opoziție, care fac o critică constructivă. „Este o situație când guvernarea trebuie să fie la maxim concentrată. Pentru că trebuie să facă față unui set de crize – energetică, socială, dictată de majorarea facturilor, criză de credibilitate și imagine. Aceste trei crize pot duce chiar la o criză politică, pe care nu o avem la ora actuală”, a specificat experta.
Pe de altă parte, acceptarea sugestiilor din partea opoziției poate afecta imaginea partidului de guvernământ. „Dacă vor accepta suportul unor partide de centru, de centru-dreapta, ar însemna să recunoască faptul că nu s-au descurcat de unii singuri, că guvernarea monocoloră nu a fost cea mai fericită soluție postelectorală”, a remarcat Aurelia Peru.
„De regulă, când se finalizează crizele, trebuie să existe un țap ispășitor. Trebuie să vedem dacă guvernarea va găsi un țap ispășitor. Dar aceasta tot ar însemna o „mea culpa” și un pas înapoi, un grad scăzut de aroganță. Sau nu va cădea niciun cap și se va lupta în continuare pentru a ține piept acestor presiuni. Urmează să vedem dacă guvernarea PAS va continua să lupte pentru imagine, pentru credibilitate, pentru obținerea stabilității și bunăstării de una singură sau va accepta suportul partidelor care sunt sincere în retorică și nu mizează doar pe o revanșă politică”, a explicitat Aurelia Peru.
Dezbaterea publică la tema „Criza energetică văzută de la guvernare, din opoziție și din societate. De ce fiecare parte se comportă așa cum se comportă?”, organizată de IPN, a fost ediția a 222-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
