Obţinerea terenurilor pentru extinderea Fondului Forestier este o problemă mare pentru Republica Moldova. Această extindere nu poate fi făcută nelimitat. Declaraţia în acest sens a fost făcută de coordonatorului naţional al Programului Îmbunătăţirea Aplicării legislaţiei Forestiere şi Guvernării în Politica de Vecinătate în Ţările din Europa de Est şi Rusia (ENPI FLEG), susţinut de UE, Aurel Lozan, în cadrul dezbaterilor publice cu tema „Ce înseamnă câteva mii de hectare de pădure scoase la tăiat pentru despădurita Republică Moldova?”, organizate de Agenţia de presă IPN în parteneriat cu Radio Moldova.
Potrivit lui, există Strategia de dezvoltare durabilă a Fondului Forestier care spune clar că acoperirea a 15% din teritoriul ţării cu teritorii împădurite este optimal pentru ca pădurea să-şi exercite funcţiile social-economice şi ecologice.
Totodată, în opinia coordonatorului programului ENPI FLEG, o altă problemă dureroasă pentru Republica Moldova este consumul de masă lemnoasă. Aurel Lozan a menţionat că a fost efectuat un studiu în care au fost prezentate cifre estimative câtă masă lemnoasă se consumă. Potrivit lui, trebuie delimitat foarte clar circuitul masei lemnoase prin Republica Moldova: masa lemnoasă domestică internă şi masa lemnoasă care vine din exteriorul ţării. „Noi ne-am axat pe evaluarea masei lemnoase domestice. Majoritatea populaţiei locale consumă şi preferă lemnul domestic şi volumul cel mai mare de asemenea lemn este consumat de cetăţenii Republicii Moldova. Noi am ajuns la nişte cifre care arată că există un volum dublu de masă lemnoasă decât cel autorizat”, a menţionat Aurel Lozan.
În plus, Aurel Lozan consideră că exporturile de lemn nu trebuie oprite, cu excepţia a lemnului brut rotund, calitativ, care ar putea fi procesat în Republica Moldova sau comercializat în exterior la o valoare mai adecvată. „Dacă stopăm exportul acum, într-un fel exercităm un impact asupra pădurilor. Aspectul economic nu trebuie neglijat, el trebuie utilizat pentru a atinge acel impact ecologic şi social. Nu putem stopa acum utilizarea resurselor naturale, implicit a celor forestiere”, consideră Aurel Lozan.
Potrivit coordonatorului programului ENPI FLEG, starea pădurilor în prezent nu este o urmare a gestionării lor din ultimii 10-15 ani. Aceasta este o consecinţă a acţiunilor generaţiilor îndepărtate. „Pădurea nu este porumb pe care l-ai semănat în iunie şi în noiembrie ai roada. Nu este aşa. Pădurea are un ciclu de dezvoltare mai extins. Şi dacă ne blamăm unii pe alţii, ne înaintăm acuzaţii, printre acestea apar şi alte interese”, a afirmat Aurel Lozan.
Discuţiile de miercuri, 2 martie, fac parte din ciclul de dezbateri publice desfăşurate de către Agenţia de presă IPN, în co-producţie cu Radio Moldova şi susţinute de Fundaţia germană „Hanns Seidel”.
