Audiovizualul R. Moldova este în stare critică şi necesită elaborarea unei strategii de dezvoltare, susţin experţii

Audiovizualul din R. Moldova se află într-o stare critică, de stagnare şi este necesară elaborarea unei strategii de dezvoltare a acestuia. Este o concluzie formulată de mai mulţi participanţi la seminarul internaţional „Audiovizualul naţional: ajustarea cadrului juridic de reglementare în domeniu la standardele europene”, care şi-a început lucrările marţi, 25 aprilie, la Chişinău. La seminar participă experţi în audiovizual, inclusiv experţi ai Consiliului Europei (CoE), deputaţi şi reprezentanţi ai partidelor politice, reprezentanţi ai ONG-urilor şi instituţiilor mass-media. La seminar este examinată situaţia actuală, cauzele şi motivele realităţilor din domeniu, o mare parte din discuţii axându-se pe prevederile proiectului Codului Audiovizualului, aprobat la începutul acestei luni de către Parlament în prima lectură. Claus Neukurch reprezentantul Misiunii OSCE în Moldova a reamintit în context un raport din anul 2004 al Reprezentatului OSCE pentru Libertatea Presei, în care au fost menţionate un şir de momente-cheie pentru dezvoltarea mass-media în Moldova, inclusiv modul în care a fost creat Consiliul de Observatori (CO) al Companiei „Teleradio – Moldova”. Chiar dacă CO include şi reprezentanţi ai societăţii civile, el nu reprezintă toate punctele de vedere şi oferă posibilitate de partizanat politic. Modul în care este aleasă componenţa Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) de asemenea nu asigură independenţa acestuia. OSCE salută intenţia creării unui nou cadru legislativ pentru audiovizual, însă aşteaptă ca reforma să corespundă cerinţelor. Expertizele internaţionale, la moment, nu dau o astfel de siguranţă, afirmă Claus Neukurch, care şi-a exprimat încrederea că în R. Moldova există potenţial în acest sens. Eugen Cibotaru, reprezentantul Diviziunii Media a CoE, a spus că tema reglementării audiovizualului este extrem de importantă şi sensibilă, comparativ cu presa scrisă, deoarece frecvenţele de emisie sunt un bun al întregii societăţii şi trebuie distribuite şi gestionate în mod judicios. Audiovizualul are un impact enorm asupra publicului şi este important ca el să servească societatea în integralitatea ei, nu doar o grupare politică sau economică. CoE a acordat o atenţie specială acestui subiect şi a elaborat o serie de standarde şi principii clare referitor la reglementarea şi politicile în acest domeniu. Audiovizualul din R. Moldova se confruntă cu probleme ce ţin atât de cadrul juridic cât şi de politicile în acest domeniu, a declarat Cibotaru, menţionând în context că pentru CoE nu contează dacă proiectul Codului Audiovizualului este susţinut de mai multe sau mai puţine formaţiuni politice, el fiind interesat în elaborarea unor texte de calitate. Constantin Marin, decanul facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a USM a declarat că principala problemă a audiovizualului din R. Moldova este lipsa unei strategii de dezvoltare în acest domeniu. Iar proiectul Codului, potrivit lui, de asemenea nu răspunde clar acestei necesităţi, principiilor de dezvoltare, de acordare a frecvenţelor, etc. Mai mulţi vorbitori s-au referit în mod special la viitorul audiovizualului autohton în contextul noului proiect al Codului. Conform lor, în special semne de întrebare trezesc modul de desemnare a membrilor CCA, independenţa acestuia, garanţiile de încetare a ingerinţelor politice, etc. Seminarul îşi va încheia lucrările miercuri, 26 aprilie, iar concluziile şi sugestiile vor fi utilizate la îmbunătăţirea proiectului Codului Audiovizualului. Seminarul este organizat de Asociaţia Presei Electronice din Moldova (APEL), cu sprijinul CoE.