Aşteptări moldoveneşti la alegerile prezidenţiale româneşti. Comentraiu de Eugen Revenco, coordonator de programe la Asociaţia pentru Politică Externă, pentru Info-Prim Neo

La nivelul retoricii şi actelor programatice de politică externa, dezvoltarea relaţiilor cu R. Moldova a fost dintotdeauna una din priorităţile politicienilor din România. Programul actualului guvern român, bunăoară, se referă la R. Moldova ca a doua prioritate a politicii externe, după afacerile europene. Putem spune cu certitudine că nu există premise pentru ca oricare din forţele politice să micşoreze formal atenţia acordată R. Moldova. Şi acest lucru este demonstrat de susţinerea generală a clasei politice şi societăţii din România pentru sprijinul acordat R. Moldova, chiar şi in perioada crizei financiare. In ultimele luni, s-au facut cele mai necesare lucruri, dar totodată sunt şi cele mai simple: anularea vizelor; semnarea convenţiei de mic trafic la frontieră; rechemarea notei de expulzare a Ambasadorului român; autorizarea consulatelor la Bălţi, Cahul şi Iaşi; se aşteaptă desemnarea în scurt timp a ambasadorilor etc. Altfel spus, relaţiile au revenit la o normalitate de bună vecinatate. Relaţiile bilaterale sunt destul de complexe, iar schimbările la Chişinău abia au început. Clasa politică la guvernare s-a schimbat şi există premise necesare şi suficiente pentru avansarea agendei bilaterale legate de „design”-ul relaţiilor politice de mai departe, în special referitoare la „europenizarea” tratatului politic de bază, modernizarea acordului privind regimul de frontieră din 1961, asigurarea securităţii energetice etc. Dar, extrem de importnată este valorificarea întelegerilor şi oportunitaţilor deja existente şi a celor mai noi, inclusiv referitoare la proiecte europene comune: curent electric, gaze naturale, drumuri auto, puncte de trecere a frontierei, simplificarea procedurilor de trecere a fronierei, atragerea investiţiilor ş.a. Un alt adevăr este că „valoarea” promisiunilor legate de R. Moldova creşte în context electoral. Pentru R. Moldova este importantă stabilitatea politică în România. Indiferent de candidat şi fortele politice care-l sustin, este nevoie de mai multă delicateţe în reconstruirea relatiilor cu Chişinăul. Aici se doreste ca subiectul R. Moldova să nu fie doar un subiect electoral, dar parte a unor politici bilaterale susţinute. Efectul contra-productiv al unei asemenea abordari „ciclice” îl vedm pe exemplul propriu în dosarul transnsitrean, care nu avansaează sau, mai rău, uneori ne ţine captivi. De aceea, este important ca preşedintele României să renunţe la retorici „explozive” şi mişcări imprevizibile cu referire la Republica Moldova, în aşa fel încât să nu dea argumente gratuite răuvoitorilor din R. Moldova sau celor neintersaţi în avansarea europeană a R. Moldova. Asemenea practici sustrag atenţia şi limitează acţiunile guvernului moldovenesc de la lucruri cu adevărat prioritare. România ar fi putut dveni în UE un avocat al integrarii europene a R. Moldova. Însă, la această etapă, efectul de la asistenţa unui avocat codaş poate fi contraproductiv. De aici vine interesul Chişinăului de a vedea o schimbare calitativă a României ca membru UE, prin implementarea reformelor restante şi nu doar perierea rapoartelor Comisiei inainte de adoptare. Este necesar ca România să se transforme dintr-un outsider UE, într-o ţară UE exemplu. În R. Moldova nu plac scandalurile permanente din politica românească, acesta este un factor care respinge. Efectul şi ecoul acestora undeva departe, într-o ţară de limbă diferită este unul şi cu totul alt impact, negativ, este văzut direct fără traducător în R. Moldova. Apoi, contrapunerile cu contextul politic din R. Moldova şi contrastul cu stabilitatea, chiar dacă este „democratie dirijata” din Federaţia Rusă (din nou direct şi fără traducător!). De aici vine şi interesul pentru rolul politic stabilizator al şefului statului vecin. În fine, alegerile cu succes în decembrie curent a preşedinţilor R. Moldova şi României, vor constitui o ocazie deosebită pentru relansarea şi redesenarea relaţiilor bilaterale pe o treaptă calitativ nouă.