Aspecte de gen în alegerile parlamentare 2010: hibe şi progrese stîngace

COMUNICAT DE PRESĂ

 Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere şi Corecte, Alianţa PROGEN - Alegeri 2010  şi Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” au organizat astăzi  conferinţa de presă cu genericul „Aspecte de gen în alegerile parlamentare 2010: hibe şi progrese stîngace”, la care au fost invitaţi reprezentanţii ai mass-media şi persoane interesate.

În cadrul conferinţei de presă au fost prezentate rezultatele monitorizării de gen realizate de către CPD şi experţi în cadrul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare 2010 pe următoarele segmente:

• Dimensiunea de gen în listele de candidaţiale concurenţilor electorali (după modificarile operate de unele partide politice)
  
• Problematici de gen în programele electorale ale partidelor politice;
  
• Aspecte de gen ale reflectării concurenţilor electorali în presa scrisă.

 Principalele constatări ale monitorizării efectuate de CPD sunt următoarele:

Listele electorale

În rândul candidaţilor la funcţia de deputat femeile constituie doar 28,4%, o cotă prea departe de procentul femeilor în rândul alegătorilor (53%) sau de acea treime „magică”, pentru ca vocea unui grup  să fie auzită;

• Progresul de creştere a prezenţei femeilor pe listele candidaţilor înregistrat în scrutinele 1998, 2001 şi 2005 a stagnat în scrutinele din 2009 şi în scrutinul ce urmează
  
• Şi în plan poziţional femeile sunt dezavantajate, fiind centrate mai masiv în a doua parte a listei, astfel încât şansele de trecere în Parlament fiind şi mai diminuate;
  
  
•  Poziţia medie a unei femei pe liste este 57, cu 10 poziţii mai mult faţă de poziţia medie a unui candidat bărbat;
  
•  Listele a doar 2 din cele 20 formaţiuni incluse în cursă sunt conduse de o femeie;
  
•  Doar 16% din primele 5 poziţii sunt ocupate de candidate.

Deşi la momentul actual mass-media pare la prima vedere a fi un domeniu relativ echilibrat ca şi distribuţie de gen (femeile constituind aproape jumătate din componenţa echipelor redacţionale), oricum este masculinizat (doar 31% din materialele semnate în publicaţiile monitorizare au fost semnate de jurnaliste şi doar 0,6% - de persoane publice femei);

          Câmpul ilustrativ este şi el dominat de bărbaţi, femeile fiind prezente în imagini de unele singure în doar 5,5% din totalul imaginilor,

     comparativ cu 42,1% imagini în cazul bărbaţilor;

          O disproporţie în prezenţă se constată şi în materialele publicate, în care femeile sunt protagoniste în doar 0,9%, comparativ cu bărbaţii protagonişti (14,3%);

• Ofertele electorale ale concurenţilor electorali se caracterizează printr-un înalt grad de opacitate de gen (engl. gender blindness);
  
•  Un singur partid politic (PLDM) şi-a asumat prin statut un sistem de cote (30%), însă cota nu se regăseşte la nivelul locurilor eligibile (primele 20) de pe lista partidului, acesta avînd aprox.26% total femei pe lista de candidaţi;
  
  
•  Nici un partid nu manifestă vreun angajament de a consolida politicile și cadrul instituţional pentru egalitatea de gen;
  
•  Doar 2 partide (PLDM şi AMN) menţionează reprezentarea echilibrată a femeilor și bărbaţilor în poziţii de decizie;
  
•  Pe de altă parte însă, egalitatea de gen ca valoare politică directă sau intrinsecă respectării drepturilor omului, este prezentă în statutul și/sau programele electorale a 7 partide (PDM, PL, AMN, PUM, PLDM, PPR, PSD);
  
  
•  S-a conturat tendinţa de a trata femeile mai degrabă în strânsă legătură cu rolul lor în familie, şi în mod special, e vizat rolul de mamă al femeilor;
  
•  De asemenea, proiectele de infrastructură sensibile la gen (alimentare cu apă şi canalizare, gazeificare) vizează în ultimă instanţă tot viaţa privată a femeilor, de data aceasta, în calitate de persoane care au în grijă gospodăria şi treburile casnice;
  
•  Dezvoltarea rurală este una dintre priorităţile declarate de partidele politice analizate, însă perspectiva de gen este cvasi-inexistentă, nevoile şi interesele femeilor din mediul rural regăsindu-se aici în foarte mică măsură;
  
•  Piaţa muncii și politicile economice: principiile egalităţii de gen nu sunt (re)cunoscute ca atare, doar 4 partide (PDM, PL, PMUEM, AMN) includ prevederi referitoare la egalitate de gen pe piaţa muncii și doar 2 partide ( PMUEM și AMN) au vagi referiri la promovarea femeilor în poziţii de decizie în toate domeniile;
  
•  Deşi se vorbeşte despre creșterea susţinută a pensiilor, nici aici nu sunt adresate probleme structurale care fac din sistemul de pensii publice un sistem mai puţin favorabil femeilor decât bărbaţilor. Un singur partid (PDM) menţionează eliminarea diferenţelor de salarizare dintre femei și bărbaţi pentru ca astfel să se regleze și diferenţele în drepturile de pensie dintre femei și bărbați;
  
•  Combaterea violenţei domestice și a traficului de persoane nu se află printre priorităţile nici unui partid politic. Ca idei, aceste teme sunt introduse doar pe agenda a 2 partide (PNL și MAE) fără să se ofere nici un fel de detaliere;

Daniela Terzi-Barbaroşie, 207158, terzi@progen.md

Alexei Buzu, 241393, buzu@progen.md