Asistenţi sociali şi părinţi se opun instituţionalizării copiilor cu dizabilităţi
https://www.ipn.md/ro/asistenti-sociali-si-parinti-se-opun-institutionalizarii-copiilor-cu-dizabilitat-7967_976689.html
Asistenţi sociali şi părinţi, susţinuţi de Asociaţia „Femeia şi copilul: sprijin şi protecţie“ din Criuleni, vor să împiedice instituţionalizarea copiilor cu dizabilităţi şi pledează pentru tratarea acestora în centre comunitare de plasament. În instituţii rezidenţiale nu există condiţii de întreţinere şi tratare a acestor copii, au spus aceştia la o conferinţă de presă joi, 16 iulie, transmite Info-Prim Neo.
Timp de 9 ani, Asociaţia „Femeia şi copilul: sprijin şi protecţie“ lucrează cu copii cu dizabilităţi din 8 localităţi din raioanele Criuleni şi Dubăsari. Asistenţii sociali oferă servicii gratuite acestor copii atât la Centrul de zi „Speranţa” din Criuleni, cât şi la casele familiilor în care se educă copii cu probleme de sănătate.
[Alexandra Grăjdean], directorul asociaţiei, spune că societatea moldovenească nu este deschisă faţă de copiii cu dizabilităţi. Deseori aceştia nu sunt primiţi în şcoli şi grădiniţe, nu sunt acceptaţi la tabere de odihnă, pentru că nu pot vorbi sau nu se pot deplasa.
„Băiatul meu la 16 ani nu putea vorbi. După trei luni de trai într-o instituţie specializată de stat, l-am luat acasă pentru că de fiecare dată când mă duceam să-l vizitez era răcit şi flămând. Acum, de când frecventează centrul de zi „Speranţa”, a început un pic să vorbească şi mă bucur că mă pot înţelege cu el”, a povestit [Ana Doga], părinte din satul Molovata Nouă.
„560 de lei pe care mi-i oferă statul pentru întreţinerea copilului meu, care stă la pat, nu-mi ajung pentru întreţinerea lui zilnică. Dar nici în instituţiile rezidenţiale nu am vrut să-l duc, pentru că acolo rămân în continuare izolaţi, iar cadrele didactice nu le acordă atenţia cuvenită”, a spus o altă mamă, [Mariana Popescu], din localitatea Hârtopul Mare, unde recent s-a reuşit deschiderea unui centru de plasament pentru copiii cu dizabilităţi.
[Ina Cazacu], coordonator de programe de incluziune şcolară a copiilor cu dizabilităţi, a spus că o atenţie deosebită trebuie acordată sensibilizării opiniei publice. „Părinţii şi copiii sănătoşi sunt foarte rigizi la problemele de incluziune şcolară a copiilor cu dizabilităţi. De aceea, încercăm să organizăm diferite activităţi la care aceştia participă împreună, să demonstrăm că toţi copii au aceleaşi drepturi”, a spus coordonatorul.
[Victoria Secu], coordonatorul programului de intervenţie preventivă din cadrul asociaţiei, care lucrează la o grădiniţă de copii, este de părere că, cu cât mai timpurie este intervenţia, cu atât mai repede copiii vor trece peste deficienţele pe care le au. „Începând cu acest an am inclus în programele noastre şi copiii cu dizabilităţi grave, de până la 18 ani, pentru că o bună parte din ei stau închişi în casă, părinţii nu au recuperat deficienţele la timp”, a explicat Victoria Secu.
[Vera Stahi] spune că principalul aspect al activităţii asistenţilor este să găsească familia în care creşte un copil cu probleme, care nu frecventează grădiniţa sau şcoala.
„Noi instruim la seminarele noastre părinţii, le facem cunoştinţă cu legislaţia în domeniu, le descoperim drepturile de care, din păcate, nu ştiu să beneficieze atunci când este vorba despre obţinerea unor indemnizaţii din partea statului”, a spus Vera Stahi.
La 1 septembrie în cadrul grădiniţei de copii din oraşul Criuleni urmează să fie deschisă o grădiniţă-pilot incluzivă cu servicii speciale pentru micuţii cu dizabilităţi.
Asociaţia „Femeia şi copilul: sprijin şi protecţie” acordă servicii speciale la peste 150 de copii de vârstă şcolară şi 50 care ar trebui sau merg la grădiniţă.