Înghețurile de primăvară, care apar în a doua - a treia decadă a lunii aprilie și în prima decadă a lunii mai, ar putea afecta în mare parte culturile agricole, deoarece plantele sunt în plină vegetație. Aceste înghețuri, chiar dacă sunt la temperaturi minus mici, ar putea afecta semnificativ recolta, în comparație cu impactul pe care l-au avut gerurile de până la -20 de grade, de la sfârșitul lui februarie anul curent, a menționat Vasile Șarban, șef de direcție din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, solicitat de IPN.
În acest sens, responsabilul de la Ministerul Agriculturii recomandă producătorilor agricoli să examineze posibilitatea de asigurare a riscurilor de înghețuri târzii de primăvară, atât la culturile pomicole, cât și la cele de camp. În ultimii ani, avem parte de aceste înghețuri, iar pagubele sunt destul de mari și simțitoare, în comparație cu prima de asigurare, care poate fi plătită de agentul economic companiilor de asigurări. Mai mult, în 2020 s-au făcut modificări la lege conform cărora producătorul agricol poate beneficia de subvenție în valoare de 70 la sută din prima de asigurare achitată companiei de asigurări. Până în 2021, această subvenție era în mărime de 50 la sută. Astfel, agentul economic plătește doar 30 la sută din valoarea primei de asigurare în caz de îngheț a culturilor agricole. Producătorii care și-au asigurat culturile agricole în 2020, au avut doar de câștigat. Pentru 2021, va fi asigurată atât cantitatea, cât și calitatea produselor agricole, a subliniat Vasile Șarban.
Șeful de direcție de la Ministerul Agriculturii a precizat că înghețurile de la sfârșitul lui aprilie 2016 au afectat culturile agricole pe o suprafață de peste 7 000 de hectare, din 6 raioane de nord ale republicii, iar de pe un hectar s-ar putea strange 60-80 de tone de produse agricole.
„Nu merită să facem economie pentru prima de asigurare în caz de îngheț a culturilor agricole. Vedem care este situația pandemică și cea economică în republică și în toată lumea, vedem care este situația financiară și starea bugetului public național. Putem să presupunem că nu va fi posibil de a acorda compensații pentru anumite riscuri produse în agricultură, trebuie să fim conștienți de acest lucru”, a detaliat respinsabilul de la Ministerul Agriculturii.
Totodată, Vasile Șarban a relevat că, deși Republica Moldova a depășit într-o oarecare măsură riscul secetei de primăvară, pentru că în sol sunt destule rezerve de umezeală, în a doua – a treia decadă a lunii mai ar putea începe căderile de grindină, care la fel pot afecta foarte mult calitatea producției agricole.
„Dacă în anul curent vom avea aceeși productivitate ca și în 2019, am putea obține peste 1 mln tone de grâu, peste 260 mii tone de orz, iar pentru restul culturilor agricole trebuie să vedem care va fi starea financiară a agenților economici de a însămânța terenurile agricole”, a menționat șeful de direcție de la Ministerul Agriculturii.
Referindu-se la cele 6 mii tone de motorină, acordate drept ajutor din partea României, Vasile Șarban a precizat că ministerul a elaborat un regulament privind determinarea cuantumului cantitativ de motorină eligibil pentru beneficiari, urmează elaborarea unui alt regulament, care va prevedea modalitatea de distribuire a motorinei, astfel ca în viitorul apropiat Guvenul să poată oferi producătorilor agricoli acest combustibil și ei să poată efectua la timp lucrările de primăvară.