Asigurarea accesului la informaţie, prioritate pentru noul guvern

„Jurnaliştii de investigaţie trebuie să fie sprijiniţi de funcţionarii publici prin oferirea informaţiilor necesare, deoarece ei contribuie la minimalizarea corupţiei. Procuratura ar trebui să se autosesizeze după publicarea materialelor de investigaţie care demonstrează că au avut loc încălcări ale legislaţiei”, a declarat preşedintele Comisiei parlamentare pentru cultură şi mass-media, Corina Fusu, în cadrul conferinţei anuale „Accesul la informaţie: legislaţie, realitate, perspective”, desfăşurate luni, 28 septembrie, transmite Info-Prim Neo. Potrivit ei, în prezent funcţionarii ezită să ofere informaţii jurnaliştilor, aceştia obţinând cel mai des informaţii nerelevante sau întârziate, astfel încât informaţia nu mai prezintă interes. Referindu-se la priorităţile noii guvernări în domeniul accesului la informaţie şi libertăţii de exprimare, Fusu a spus că programul de guvernare al Alianţei pentru Integrare Europeană conţine un capitol privind liberalizarea pieţei mediatice şi asigurarea accesului la informaţie şi a promis că, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei, va influenţa aducerea cadrului legal al R. Moldova la standardele europene „nu doar pe hârtie, dar şi în viaţa de zi cu zi”. Directorul executiv al Asociaţiei Presei Electronice, Ion Bunduchi, consideră că alegerile de la 5 aprilie au fost un exemplu în care „Moldova a demonstrat că în epoca informaţională în care trăim, cetăţenii mai pot rămâne neinformaţi”. „Informaţia a fost întotdeauna o marfă foarte valoroasă. Trebuie să privim informaţia ca pe un tezaur comun la care fiecare cetăţean are acces legal. Dacă în R. Moldova nu se va încerca de a se pătrunde în esenţa acestor lucruri, am putea rămâne la periferia proceselor globale. Istoria dezvoltării civilizaţiei arată că se dezvoltă acele ţări în care există o circulaţiei intensă a informaţiei. Orice putere are ce ascunde, dar trebuie să fie stabilite nişte limite. Cu cât lărgim mai mult intrările spre informaţie de interes public cu atât este mai bine pentru ţară, dar şi pentru guvernanţi”, a spus el. Preşedintele Centrului „Acces-Info”, Vasile Spinei, nu a fost de acord cu ideea precum că există secrete ale căror tăinuire ar fi în interesul public. În opinia lui, orice secret trebuie dezvăluit, pentru că tăinuirea lui poate avea consecinţe grave. În acelaşi timp, Spinei nu este de acord că legislaţia cu privire la accesul la informaţie şi libertatea de exprimare necesită de a fi modificată. „Avem o legislaţie de aur, doar că ea nu este aplicată”, a subliniat el. Prezent la conferinţă, Secretarul Comisiei Electorale Centrale (CEC), Iurie Ciocan, a spus că CEC nu a îngrădit niciodată accesul presei sau al cetăţenilor la informaţie. El şi-a argumentat poziţia amintind că în anul 2005 CEC a început să publice pe site-ul ofical al Comisiei toate deciziile sale, iar în 2007 - toată informaţia parvenită de la concurenţii electorali, inclusiv declaraţiile pe avere ale acestora. „Niciodată nu am închis uşile la şedinţe. Toate şedinţele CEC sunt deschise”, a declarat Ciocan. Drept replică, directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, a spus că „CEC a cam dat-o în bâlbâială” când examina sesizările actorilor politici privind încălcările accesului la informare şi libertatea de exprimare şi „nu a reuşit să contracareze războaiele mediatice din timpul campaniei electorale”. În opinia lui, campaniile electorale au influenţe negative asupra instituţiilor de presă. „În orice campanie presa se confruntă cu un proces de conştiinţă – banii versus deontologia profesională. În aceste condiţii, foarte multe instituţii au eşuat în ultimile campanii electorale, călcând în picioare normele deontologice”.