Arestul preventiv nu va fi aplicat dacă sunt îndeplinite cumulativ patru condiții. Inculpatul nu va fi arestat dacă și-a recunoscut vina, dacă a săvârșit infracțiunea fără aplicarea constrângerii fizice sau psihice, dacă infracțiunea nu s-au soldat cu cauzarea de prejudicii vieții și sănătății persoanei și dacă nu a fost săvârșită de un grup criminal organizat sau organizație criminală, transmite IPN.
O inițiativă legislativă de modificare a Codului de procedură penală a fost votată în prima lectură. Deputatul democrat Sergiu Sârbu, unul dintre autori, a spus că noile reglementări vor contribui la reducerea numărului de cazuri de aplicare a arestului preventiv, care trebuie să rămână o măsură excepțională. „Fiecare caz va fi analizat individual”, a spus deputatul.
Deputatul Partidului Liberal Democrat, Vadim Pistrinciuc, a amintit despre un protest al avocaților, în care s-au pronunțat împotriva aplicării abuzive a arestului preventiv. Din 100 de cazuri în care avocații contestă măsura, în 99 se menține decizia arestului preventiv. „Ce se întâmplă cu prezumția nevinovăției? Arestul preventiv este ca o pârghie de a fabrica dosare, oamenii sunt arestați și peste două luni își recunosc vina”, a spus Vadim Pistrinciuc.
Adrian Lebedinschi, deputat al Partidului Socialiștilor, consideră că prin această normă se creează temei ca Ilan Șor, judecat pentru cauzarea de prejudicii statului prin înșelăciune și abuz de încredere, să nu poată fi arestat.
