Peste 70% dintre blocurile locative din Republica Moldova au un nivel scăzut de eficiență energetică, iar populația plătește în facturi pierderile de energie. În aceste condiții, se cere a fi schimbată paradigma, să se treacă de la acordarea de compensații pentru energie la reducerea consumului prin eficientizarea energetică a locuințelor. Calculele arată că implementarea măsurilor de eficiență energetică în clădirile de locuit pot genera economii de aproximativ 45% a energiei consumate. Îmbunătățirea performanței energetice este urmărită și de Programul de Finanțare al Fondului pentru eficiență energetică în sectorul rezidențial. Despre beneficiile acestuia, dar și despre sprijinul oferit de Uniunea Europeană la aplicarea măsurilor de eficiență energetică au discutat participanții la dezbaterea publică „Aplicarea măsurilor de eficiență energetică cu suport european. Beneficii pentru sectorul rezidențial”, organizată de Agenția de presă IPN.
Directorul Centrului Național de Energie Durabilă, Ion Muntean, a declarat că țările Uniunii Europene s-au confruntat mult mai înainte cu povara prețurilor la resursele energetice, care afectau bugetele familiilor, bugetele instituțiilor publice etc. Prin urmare au fost dezvoltate mai multe programe, pornind de la cadrul legal și politicile la nivel european, care prevedeau atingerea unor ținte de economii de energie. „Au fost planificate și alocate resurse pentru programe astfel încât să vină în sprijinul consumatorilor, pe grupuri țintă. Fie că este vorba de sectorul rezidențial, industrial sau public – au fost dezvoltate diferite mecanisme care să vină în sprijinul eficientizării consumului de energie, iar într-un final, cheltuielile pentru resursele energetice să fie cât mai mici”, a notat Ion Muntean.
Potrivit lui, Republica Moldova este membră a Comunității Energetice din anul 2010 și de atunci și-a asuma angajamentul de a transpune legislația europeană în domeniu. A fost dezvoltată o serie de politici, care să vină cu mecanisme și obiective clare în ceea ce ține de eficientizarea consumului de energie. „Politicile continuă să fie dezvoltate și ajustate la nivelul standardelor europene și cerințelor în ceea ce privește performanța energetică, fie că este vorba de sectorul de clădiri, sectorul industrial etc. Suntem în proces de transpunere și actualizare a acestor obiective și standarde la nivel național”, a mai spus directorul Centrului Național de Energie Durabilă.
Directorul Institutului de Energetică al Universității Tehnice a Moldovei, Mihai Tîrșu, a menționat că toate clădirile, practic peste 80% din fondul de clădiri din Moldov au fost construite în perioada sovietică. Aceasta presupune că din start nu se punea accent pe eficiența energetică, pe motiv că sursele de energie erau ieftine. „Acum când situația s-a schimbat, toți au înțeles că resursele energetice nu pot fi ieftine, s-au ciocnit cu cheltuieli foarte mari pentru a-și asigura confortul necesar, mai ales pe partea de energie termică. Cele mai energofage sunt clădirile de la casele private, pentru că până acum nici nu s-a pus accentul pe sectorul rezidențial. Or, investițiile în măsurile de eficiență se recuperează mult mai greu în sectorul rezidențial, mai ales rural, decât în clădirile multietajate în orașe”, explică directorul Institutului de Energetică a UTM.
Mihai Tîrșu spune că Republica Moldova și-a asumat obligația de a lupta cu schimbările climatice și de a reduce emisiile de CO2. Iar prin implementarea măsurilor de eficiență energetică este redus și consumul de energie, țintele fiind atinse. În opinia sa, este important să fie stimulate și investițiile private din partea cetățenilor, pentru că statul nu-și poate permite să acopere astfel de cheltuieli. Potrivit lui, statul poate asigura numai anumite instrumente financiare foarte competitive și atractive pentru sectorul rezidențial.
Natalia Roșca, locuitoare a orașului Chișinău, a declarat că blocul în care locuiește datează din anul 1958, respectiv sistemul lui de încălzire era pe verticală. „Adică vecin de vecin depindea și problemele clasice din acest bloc țin de faptul că cei de la ultimul de etaj se sufocau de căldură, iar cei de la primul etaj – înghețau. Am mai avut probleme când persoanele de la etajul doi, trei nu s-au încălzit o iarnă întreagă, pentru că era o defecțiune și noi nu am reușit să o identificăm. Noi am implementat trecerea la sistemul de încălzire pe orizontală, când fiecare apartament are mini-rețeaua sa de încălzire”, susține femeia.
Potrivit ei, acum locatarii achită pentru ceea ce consumă efectiv și nu pentru metru pătrat al locuinței. „Fiecare își gestiona temperatura în apartament. Persoanele cu apartamente mai mari au putut să-și gestioneze căldura pe fiecare cameră. Cu siguranță a existat un consum de agent termic mai mic. Diferențele s-au văzut din prima iarnă, am trecut un sigur sezon abia, urmează să vedem cum va fi următorul... Am reușit să-mi adaptez temperatura așa ca să am un confort termic și știu că nu achit pentru metru pătrat, ci pentru consum”, a mai spus Natalia Roșca.
Dezbaterea publică „Aplicarea măsurilor de eficiență energetică cu suport european. Beneficii pentru sectorul rezidențial” este ediția a cincea, realizată în cadrul proiectului „Beneficiile aderării Republicii Moldova la UE pentru om, comunitate și țară”. Proiectul este susținut financiar de către Fundația Soros Moldova.