logo

API, APEL şi CJI au prezentat primul raport de monitorizare a presei în perioada electorală


https://www.ipn.md/ro/api-apel-si-cji-au-prezentat-primul-raport-de-monitorizare-a-presei-in-perioada--7967_1016088.html

Coaliţia pentru Alegeri Libere şi Corecte a prezent primul raport de monitorizare a presei în perioada electorală, realizat de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociaţia Presei Electronice din Moldova (APEL). Concluzia generală este că mass-media moldovenească continuă să reflecte selectiv campania electorală, în funcţie de simpatiile şi antipatiile specifice fiecărei instituţii. Raportului a fost prezentat în cadrul unei conferinţe de presă la IPN.

În cadrul proiectului au fost monitorizate 35 de instituţii media –  8 ziare (Jurnal de Chişinău, Komsomolskaya Pravda v Moldove, Moldova Suverană, Nezavisimaya Moldova, Panorama, Timpul, Ziarul Naţional şi Vesti Gagauzii), 10 portaluri online  (Moldova.org, Moldova24.info, Unimedia.info, Jurnal.md, Deschide.md, Politik.md, Realitatea.md, Noi.md, Omg.md, Newsmaker.md), 12 posturi TV (Accent TV, Canal 2, Canal 3, Canal Regional, GRT (televiziunea publică de la Comrat), Jurnal TV, Moldova 1, N4, Prime TV, ProTV Chişinău, TV7, Publika TV) şi 5 posturi de radio (Vocea Basarabiei, Radio Plai, Radio Noroc, Radio Plai, Radio Moldova, Russkoe Radio).

Niciunul dintre ziare nu a respectat norma pluralităţii surselor în cazul materialelor conflictuale, cel măi rău scor fiind obţinut de Nezavisimaya Moldova, care nu a prezentat a doua sursă sau opinie în niciunul din cele 29 de materiale conflictuale publicate. Conform raportului, Nezavisimaya Moldova favorizează Partidul Comuniştilor, iar Panorama şi Vesti Gagauzii –  Partidul „Patria”, Moldova Suverană şi Ziarul Naţional –  Partidul Liberal Democrat, Timpul –  Partidul Democrat, Jurnal de Chişinău –  PLDM, iar Komsomolskaya Pravda are mai mulţi concurenţi pe care îi simpatizează, printre care Partidul Socialiştilor, Partidul Democrat şi „Patria”.

În categoria online, majoritatea portalurilor au înregistrat carenţe la capitolele pluralitatea surselor şi imparţialitate. Potrivit lui Petru Macovei, director API, siteul newsmaker.md s-a remarcat ca un model de reflectare echilibrată a campaniei electorale. La polul opus se află Moldova24.info, care a făcut partizanat politic făţiş în favoarea Partidului „Patria”. Jurnal.md a defavorizat în mod vădit Partidul Democrat şi uşor Partidul Liberal Democrat şi Partidul Comuniştilor. Realitatea.md, Unimedia.info şi Deschide.md au reflectat cel mai activ campania electorală, fără a favoriza în mod evident pe cineva.

În ceea ce priveşte televiziunile, acestea au difuzat 760 de ştiri de interes electoral, dintre care 27,3% cu caracter conflictual. Accent TV şi N4 au înregistrat cele mai mari carenţe la acest capitol, prezentând 70% şi, respectiv, 45% din ştirile conflictuale fără a oferi mai multe surse şi opinii. Moldova 1 şi GRT au fost cele mai imparţiale posturi TV, iar Jurnal TV cel mai părtinitor. Potrivit lui Petru Macovei, trustul de televiziuni despre care se ştie că este proprietatea lui Vlad Plahotniuc, prim-vicepreşedinte al Partidului Democrat, a favorizat direct şi indirect PDM prin frecvenţa şi contextele menţionării acestui partid în ştiri şi emisiuni.

Posturile de radio, spre deosebire de celelalte instituţii media, au difuzat mai multe materiale de educaţie electorală şi au fost mai puţin parţiale. „E vorba de ştiri şi nu doar. La radio, în general, autorii se dau mai puţin cu părerea decât în presa scrisă sau online”, a declarat Nadine Gogu, director CJI. Totuşi, conform raportului, Radio Moldova a prezentat mai des şi în context pozitiv sau neutru materiale despre PLDM şi PDM, Vocea Basarabiei a favorizat masiv PLDM, iar Radio Plai a favorizat uşor PDM.

Monitorizarea are loc în cadrul unui proiect finanţat de Fondul Naţional pentru Democraţie (NED) al SUA, Ambasada SUA în Republica Moldova şi de Fundaţia Est-Europeană din fondurile alocate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei (DANIDA).