Societatea civilă din Republica Moldova a lansat un apel privind negocierea Acordului de funcționare a complexului hidroelectric Dnestrovsk și impactul său asupra bazinului fluviului Nistru. În documentul adresat guvernelor de la Chișinău și de la Kiev, dar și partenerilor externi se menționează că modul în care a fost elaborat proiectul Acordului și modul în care acesta se negociază, fără consultarea societății civile și a populației care va fi direct și grav afectată pe o perioadă de câteva decenii, precum și graba cu care se preconizează aprobarea acestuia, până la sfârșitul anului 2017, nu sunt în interesul populației din Republica Moldova și Ucraina.
Într-o conferință de presă la IPN, directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a declarat că negocierile moldo-ucrainene pe marginea acestui acord, care pe parcursul acestui an s-au activizat, decurg într-un mod inaccesibil publicului. „Am văzut un document asupra căruia urmează a se purta negocieri și anume acest document ne-a arătat în fond că nu este totul clar și nu este totul bine cu acest acord”, a opinat directorul IPP.
Experții consideră că, dacă nu va suferi modificări esențiale, acest acord va conduce la degradarea și distrugerea ecosistemelor din cursul inferior al râului Nistru și va genera costuri economice enorme pentru identificarea unor surse alternative de apă potabilă, care pot varia de la câteva sute de milioane la peste un miliard de dolari. Potrivit proiectului acordului, Moldova va fi lipsită de dreptul de a folosi apă de pe teritoriul său care are ieșire la rezervorul tampon, deoarece întregul mal al Moldovei va fi acordat Ucrainei în arendă pe timp îndelungat, fără dreptul de acces la apă pentru Republica Moldova.
Iliya Trombistky, președintele Asociației Eco-Tiras, a menționat că în plus, din proiectul acordului au fost excluse prevederile privind plata compensațiilor pentru daunele pricinuite de acest complex hidroenergetic (costurile serviciilor ecosistemice pierdute). Totodată, nu se menționează nimic în legătură cu cele șase hidrocentrale adiționale planificate în lunca minoră pe cursul superior al Nistrului de Guvernul ucrainean.
Ion Efros, expert IPP, susține că acest proiect de acord ignoră în mod deliberat prevederile de mediu ale Acordurilor de Asociere UE–Moldova și UE–Ucraina, în special patru directive. Este vorba despre Directiva cu privire la cadrul de politică comunitară în domeniul apei, dar și la cea cu privire la calitatea apei destinate consumului uman. De asemenea, a fost ignorată Directiva de instituire a participării publicului la elaborarea anumitor planuri și programe privind mediul și cea cu privire la evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului. La fel, sunt trecute cu vederea și patru Directive pe care Republica Moldova și Ucraina s-au obligat să le respecte în cadrul Tratatului Comunității Energetice. Experții consideră că eludarea mecanismelor UE de protecție a mediului este greu de înțeles pentru două state care formal s-au angajat prin aceste Tratate să se modernizeze, reformeze și să se integreze în spațiul european legal, economic și de valori.
Victor Parlicov, fostul director general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, a declarat că în prezent negocierea Acordului privind funcționarea complexului hidroenergetic Nistrean a fost pusă „la pachet” cu alte probleme din agenda bilaterală moldo-ucraineană, cum ar fi posturile vamale mixte, demarcarea frontierei moldo-ucrainene etc. În opinia experților, acest acord trebuie purtat separat și în contextul obligațiilor asumate de ambele state în raport cu UE și în cadrul Tratatului Comunității Energetice. Societatea civilă solicită publicarea proiectului actualizat al Acordului, dar și renunțarea la ideea de a semna în grabă și cu orice preț acest Acord până la sfârșitul anului 2017.
Printre semnatarii apelului se numără fostul premier Ion Sturza, ex-ministrul și ex-viceministrul mediului, Valeriu Munteanu și Dorin Dușciac, dar și lideri de asociații ecologice – Ilia Trombitsky, Alecu Reniță. De asemenea, A
apelul a fost semnat de experții Iulian Groza, Dionis Cenușa, Sergiu Tofilat, Veaceslav Ioniță, Victor Parlicov, Valentin Lozovanu etc.