Apel Public: Legea privind Testarea Integrităţii

La finele anului 2013, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un pachet de legi anticorupţie menite să asigure independenţa şi să combată corupţia în sistemul judiciar, societatea civilă şi instituţiile internaţionale, inclusiv Consiliul Europei[1] calificându-le drept un pas înainte în contracararea acestui flagel.

Proiectele de legi, inclusiv al Legii privind testarea integrităţii profesionale, au fost avizate pozitiv de către Consiliul Europei[2]. În opinia experţilor Consiliului Europei, adoptarea acestei Legi ar putea consolida legislaţia anticorupţie şi întări încrederea publicului în independenţa şi integritatea judecătorilor. În acelaşi timp, potrivit experţilor, proiectul Legii necesita o îmbunătăţire pentru a nu admite influenţe improprii în activitatea judiciarului.

La 20 iunie 2014, un grup de comunişti a solicitat opinia Curţii Constituţionale referitor la constituţionalitatea prevederilor din Legea privind testarea integrităţii ce ţin de instanţele judecătoreşti şi Curtea Constituţională. Ca rezultat, Curtea a decis să solicite un aviz și din partea Comisiei de la Veneţia.

Răspunsul Comisiei de la Veneţia nu a fost unul negativ, în el fiind relevată necesitatea îmbunătăţirii prevederilor Legii care vizează judecătorii. Curtea Constituţională a plasat pe pagina sa web opinia Comisiei de la Veneţia[3], concomitent cu o traducere în română a acestui document[4], în care la concluzii (art.88) a fost adăugată fraza „Această lege apare ca un instrument extrem de discutabil, oportunitatea căruia în vederea luptei cu fenomenele de corupţie atât de larg răspândite în sectorul public este discutabilă” – frază care nu există în constatarea Comisiei de la Veneţia. Astfel, această frază nu numai că a dat o apreciere negativă clauzelor ce ţin de testarea judecătorilor, dar şi a extins-o asupra întregii legi aplicabile mai multor categorii de angajați ai sectorului public, opinia publică fiind indusă în eroare. Ulterior, mass-media a preluat mesajul eronat – în ziarul „Timpul” a fost difuzat articolul „Comisia de la Veneţia demolează Legea privind testarea integrităţii”[5].

În contextul celor menţionate, Transparency International - Moldova îşi exprimă îngrijorarea că prin acţiuni de manipulare a opiniei publice se creează un teren propice pentru declararea neconstituţionalităţii Legii privind testarea integrităţii profesionale, ceea ce ar împiedica prevenirea şi combaterea corupţiei nu numai în rândul judecătorilor, dar şi în întreg sectorul public. Avînd în vedere acțiunile descrise, Transparency International – Moldova se arată alarmată și în privința examinării de către Curtea Constituțională și a altor prevederi importante incluse în pachetul de legi anticorupție, cum ar fi cele referitoare la instituirea mecanismului confiscării extinse și a îmbogățirii ilicite în Codul penal al Republicii Moldova, constituționalitatea cărora a fost recent contestată de către avocatul parlamentar Tudor Lazăr la Curtea Constituțională[6].

Pentru detalii a se vedea mai jos:

La 23 decembrie 2013, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat pachetul de legi anticorupţie[7], menit să combată corupţia în sectorul public în general, precum şi în sistemul judiciar în particular. Societatea civilă şi instituţiile internaţionale au salutat adoptarea acestor reglementări, inclusiv Comisia Europeană[8] şi Consiliul Europei, acesta din urmă fiind implicat şi în expertizarea respectivelor proiecte la etapa elaborării lor[9]. Astfel, proiectul legii privind testarea integrităţii profesionale, introducerea în Codul penal a măsurii confiscării extinse, a infracţiunii de îmbogăţire ilicită şi înăsprirea sancţiunilor pentru actele de corupţie au fost avizate, în principiu, pozitiv de către Consiliul Europei.

Avizele Consiliului Europei pe marginea pachetului de legi anticorupție

În opinia din 8 ianuarie 2013 a experţilor Consiliului Europei, „Toate cele patru măsuri sunt recunoscute ca importante instrumente de prevenire şi combatere a corupţiei. Îmbogăţirea ilicită şi testarea aleatorie a integrităţii pot avea un impact puternic într-o perioadă scurtă. Introducerea unor astfel de măsuri este, prin urmare, un indicator al voinţei politice de a aborda serios corupţia. Ambele măsuri au fost întrebuinţate de ţările care au dorit să reducă corupţia în scurt timp şi, de fapt, au reuşit.”[10]

Cît priveşte aplicabilitatea unor norme de sporire a integrităţii în sectorul justiţiei, inclusiv prin aplicarea testării integrităţii profesionale în privinţa judecătorilor şi procurorilor, experţii Consiliul Europei s-au expus în cadrul unei opinii suplimentare, din 28 ianuarie 2013, în care au menţionat că: „introducerea testului de integritate profesională aplicat inclusiv judecătorilor şi procurorilor necesită o atenţie sporită. În ambele cazuri cadrul de aplicare al acestor măsuri trebuie organizat în aşa fel încât să fie exclusă exercitarea unei influenţe excesive din partea unor factori externi iar magistraţii, prin intermediul Consiliilor Superioare, să aibă dreptul şi puterea de influenţă asupra luării deciziilor.”[11]

Excluderea judecătorilor din subiecții cărora li se aplică Legea testării integrității profesionale

În versiunea în care a fost adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova la 23 decembrie 2013, Legea  privind testarea integrității profesionale a schimbat definiția noțiunii de ”agenți publici” care cad sub incidența legii, astfel încît a fost exclusă categoria judecătorilor, legea aplicîndu-se doar angajaților instanțelor de judecată[12]. Excluderea judecătorilor din rîndul subiecților pasibili testării integrității profesionale a fost unul din motivele invocate de Centrul Național Anticorupție, atunci cînd a anunțat la 28 mai 2014 și ulterior repetat la 26 august 2014 despre inițierea elaborării proiectului de lege privind modificarea și completarea unor acte legislative, menite să armonizeze reglementările naționale la prevederile Legii privind testarea integrității profesionale, fiind însă propusă și modificarea definiției de ”agent public”, astfel încît să se revină la versiunea inițial prevăzută de proiect, pentru a extinde aplicabilitatea legii în cauză și judecătorilor[13]. În pofida susținerii promovării acestui proiect de către societatea civilă, proiectul respectiv nu a fost adoptat, iar Legea privind testarea integrității profesionale a rămas, pînă în prezent, inaplicabilă judecătorilor, fiind valabilă doar pentru angajații instanțelor de judecată.

Contestarea constituționalității aplicării Legii testării integrității profesionale judecătorilor

Cu toate acestea, la 20 iunie 2014, un grup de deputaţi comunişti au contestat constituţionalitatea aplicării Legii nr.325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrităţii profesionale în privinţa judecătorilor din cadrul instanţelor de drept comun, a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi în privinţa judecătorilor Curţii Constituţionale, completînd ulterior, la 31.07.2014 sesizarea iniţială cu argumente suplimentare[14].  

Potrivit comunicatelor emise de Curtea Constituțională[15], aceasta a anunțat public că la data de 11 septembrie 2014 a declarat sesizarea deputaților admisibilă, iar la 18 septembrie 2014 a solicitat avizul amicus curiae al Comisiei de la Veneția pe marginea unor prevederi ale Legii nr.325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrității profesionale.

Comunicatul din 16 decembrie 2014 plasat de Curtea Constituțională a Republicii Moldova

Prin comunicatul din 16 decembrie 2014, Curtea Constituțională a difuzat textul integral al Opiniei amicus curie al Comisiei de la Veneția în original, după cum a fost adoptată în limba engleză, precum și traducerea neoficială în limba română. Comparînd originalul în limba engleză a avizului adoptat de Comisia de la Veneția cu versiunea traducerii în limba română oferit pe pagina web oficială a Curții Constituționale se constată mai multe discrepanțe care pot duce cititorii fiecărei dintre versiuni la concluzii diferite, fapt care poate fi calificat drept manipulare a opiniei publice cu privire la expunerile Comisiei de la Veneția. Astfel, dacă este citit originalul în limba engleză este foarte clar că avizul Comisiei de la Veneția se referă doar la judecători (atît de la instanțele de drept comun, cît și de la Curtea Constituțională), pe cînd cititorului versiunii române i se creează impresia că pe lîngă judecători, concluziile din avizul Comisiei de la Veneția se extind și asupra altor categorii de angajați publici. Cu titlu de exemplu pot fi aduse cel puțin paragrafele 4 și 88 ale avizului Comisiei de la Veneția.

În paragraful 4 al avizului, Comisia de la Veneția, în contextul expunerii drept temei al întocmirii avizului său solicitarea din partea Curții Constituționale de a se expune în privința ”4. … și (2) dacă aplicarea testului de integritate în privința judecătorilor de către un organ care este subordonat executivului nu contravine dreptului la viața lor privată și de familie (Articolul 8 din CEDO)”, pe cînd în versiunea română oferită de Curtea Constituțională se omite referința la judecători, astfel creînd impresia că avizul va trata și alte categorii de angajați publici în afară de judecători.  

În paragraful 88 al avizului, Comisia de la Veneția reține o concluzie exclusiv referitoare la aplicabilitatea legii judecătorilor. Textul integral al paragrafului 88 în versiunea engleză prevede doar textul: ”88. Există o serie de standarde europene și internaționale, garanții și bune practici în ceea ce privește procedurile disciplinare (privind comportamentul etic) cu privire la judecători, pe care Legea nr.325 urmează să le abordeze cu mai multă atenție.” În versiunea română oferită de Curtea Constituțională, după această expunere, Comisia de la Veneția ”ar mai fi adăugat” și următorul text care lipsește în totalitate din versiunea engleză: ”Această lege apare ca un instrument extrem de discutabil, oportunitatea căruia în vederea luptei cu fenomenele de corupție atât de larg răspândite în sectorul public este discutabilă.” – text care, la fel ca în cazul paragrafului 4, lasă cititorul versiunii române oferite pe pagina web a Curții Constituționale cu impresia că opinia Comisiei de la Veneția se extinde în totalitate asupra Legii în cauză, precum și asupra oportunității aplicării ei în sectorul public.  

Cu toate acestea, în noutățile publicate pe pagina web a Comisiei de la Veneția cu privire la desfășurarea plenarei 101 din 12-13 decembrie 2014, se menționează adoptarea de către Comisie a Avizului Amicus Curiae pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova asupra unor prevederi ale Legii privind testarea integrității profesionale (lege anti-corupție) a Republicii Moldova ce se referă, în special, la judecătorii Curții Constituționale și la cei de la instanțele de drept comun[16] (în engleză: ”Amicus Curiae brief for the Constitutional Court of the Republic of Moldova on certain provisions of the Law on professional integrity testing (anti-corruption law) of the Republic of Moldova concerning, in particular, constitutional court and ordinary court judges.”).

În acest context se creează impresia că prin acțiunile sale Curtea Constituțională a încercat o manipulare a opiniei publice cu privire la conținutul adevărat al avizului Comisiei de la Veneția, fapt ce trezește îngrijorări cu privire la obiectivitatea cu care Curtea Constituțională urmează să examineze sesizarea în cauză.

Reflectarea în mass-media a informațiilor neadevărate difuzate de Curtea Constituțională

Difuzarea comunicatului de presă din 16 decembrie 2014 pe pagina web a Curții Constituționale a generat apariția mai multor știri în diverse surse mediatice. Doar cîteva din știrile apărute se refereau la rezervele exprimate de către Comisia de la Veneția în ceea ce privește aplicarea legii testării integrității profesionale față de judecători[17], pe cînd marea parte a surselor au reflectat știrile precum că opinia Comisiei de la Veneția în general pune la îndoială eficiența întregii legi și aplicabilitatea ei în privința tuturor agenților publici[18]. Toate sursele media care au atașat la știre documentul Comisiei de la Veneția, au descărcat pe paginile lor web versiunea denaturată în limba română de pe pagina web a oficială a Curții Constituționale din Republica Moldova: www.constcourt.md.  O parte considerabilă a știrilor care au difuzat dubiile și criticile Comisiei de la Veneția față de toată legea și față de Ministerul Justiției în general au preluat ca sursă articolul apărut în Cotidianul ”Timpul”, întitulat: ”Comisia de la Veneția demolează Legea testării integrității profesionale”[19].