Procurorul general, „care se bucură de încrede în societate, dar și în rândul apărătorilor care acționează legal”, trebuie să instituie un mecanism care ar contribui real la depistarea și curmarea ilegalităților admise de procurori. O spune avocatul Mihail Boiștean, potrivit căruia, mecanismele prevăzute de legislația procesual penală prevăd că plângerile depuse la Procuratura Generală se întorc la procuraturile vizate în petiții, ajung la procurorii ierarhic superiori, sunt examinate formal și, ca urmare, respinse.
Într-o conferință de presă la IPN, Mihail Boiștean a declarat că, în ianuarie 2020, Alexandr Stoianoglo, proaspăt numit în funcția de procuror general, a vorbit într-o conferință de presă despre controalele la procuraturile specializate. A vorbit despre ilegalități comise de aceste procuraturi, în special fiind vizat mediul de afaceri. Atunci, Stoianoglo a promis că asemenea atacuri nu se vor mai repeta.
„Pe parcursul ultimului aproape un an, în sistem s-a simțit o ușurare în acest sens. Abuzurile au mai scăzut, procurorii au fost mai atenți, mai multe plângeri ale apărătorilor au fost admise. Însă, în ultima vreme, situația s-a schimbat radical. Ilegalitățile comise de către organele de urmărire penală, de către procuratură, nu doar că au revenit, dar și s-au intensificat”, afirmă avocatul.
Potrivit lui, pe parcursul ultimului an, mesajele procurorului general cu privire la respectarea drepturilor omului, respectarea strictă a normelor procesuale, au fost pentru avocați un semnal că situația din sistem trebuie să se schimbe. Însă, se creează impresia că mesajele procurorului general nu au ajuns la subalternii săi.
Avocatul a relatat despre cazul unui antreprenor din stânga Nistrului, spunând că i-a fost fabricat un dosar penal și i-a fost blocată activitatea. Deși prima instanță a respins măsura de arest preventiv solicitată de procuror, instanța de apel a dispus aplicarea arestului. Și aceasta este o practică pentru Curtea de Apel.
Și avocatul Veaceslav Țurcan confirmă că sunt numeroase cazuri în care judecătorul de instrucție nu aplică arestul preventiv, iar Curtea de Apel admite recursul procurorilor. Potrivit avocatului, legislația, practica judiciară, nu se aplică în mod egal în privința tuturor oamenilor. Mai ales diferențele sunt sesizate în privința oamenilor bogați și oamenilor săraci. Și în cazul ultimilor, probabilitatea este foarte mare că vor fi arestați, le vor fi încălcate drepturile, nu vor obține câștig de cauză la nivel național. Și chiar dacă își vor face mai târziu dreptate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, judecătorii nu sunt afectați, iar viața oamenilor, în multe cazuri, este distrusă.
Conferința face parte din ciclu de conferințe prevăzute în proiectul IPN „Injustiția la vedere prin mijloace multimedia”. Agenția IPN nu își adjudecă dreptul să decidă dacă organizatorii conferințelor de presă au dreptate în cauzele despre care vor vorbi, aceasta este prerogativă exclusivă a justiției, însă perioada exagerat de lungă, mult mai lungă decât prevede legislația, a acestor cazuri poate fi considerată drept act de nedreptate și injustiție evidentă. Agenția de presă IPN nu poartă răspundere pentru declarațiile publice făcute în spațiul public de către organizatorii conferințelor de presă.