La sfârșit de an este necesară, utilă și instructivă evaluarea rezultatelor în cele mai importante domenii ale vieții și procesul de integrare europeană este unul dintre acestea, dacă nu chiar primul. Niciodată, până acum, procesul de integrare europeană a Republicii Moldova nu a fost apreciat atât de diferit, chiar contradictoriu de către diferite părți implicate în proces, dar și de către observatori interni și externi. Existența a două adevăruri în același spațiu și despre același proces, au discutat participanții la dezbaterile publice cu tema: „Anul 2018: realizări, nereușite și provocări în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova”, ediția a 99-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
Igor Boțan, expert permanent al proiectului, a declarat că este important să fie luat în considerare faptul că de 27 ani de ani, de când Republica Moldova și-a declarat Independența, țara este, de fapt, angajată în procesul de integrare europeană. Nu trebuie uitat nici faptul că în Declarația de Independență se spune foarte clar că Republica Moldova îmbrățișează valorile europene. Totodată, există o tălmăcire a Curții Constituționale în acest sens, care spune că ceea ce e scris în Declarația de Independență creează cadru pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. „Atunci când Curtea Constituțională a dar aviz pentru proiectul de modificare a Constituției, a făcut referire la Declarația de Independență. Deci, punctul de început este 27 august 1991, atunci când a fost consacrat vectorul european al Republicii Moldova. Este vorba despre primul Parlament – Parlamentul Independenței – care a pus această piatră de temelie. A urmat un nou ciclu electoral, când la guvernare a fost Partidul Democrat Agrar. Cu toate acestea, vreau să vă amintesc că în concepția de politică externă, adoptată de Parlamentul agrarian, este scris foarte clar – una din perspectivele Republicii Moldova este integrarea europeană”, a explicat Igor Boțan.
Potrivit expertului, în acea perioadă, președintele de atunci, Petru Lucinschi, a adresat două scrisori Comisiei Europene, prin care a solicitat ca Republica Moldova să fie acceptată în calitate de țară-candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Apoi a urmat Guvernul Sturza, care de asemenea, în programul de guvernare și-a stabilit foarte clar printre priorități – integrarea europeană. „Guvernarea Partidului Comuniștilor a fost marcată de trei documente fundamentale referitoare la integrarea europeană. Este vorba despre decretul prezidențial din 13 noiembrie 2002, prin care a fost constituită Comisia pentru integrare europeană, care a avut în sarcină să elaboreze Planul de acțiuni în acest sens. De asemenea, este vorba și despre ziua 22 februarie 2005, când a fost semnat Planul de acțiuni Republica Moldova-UE, precum și de spre data de 24 martie 2005, când 101 deputați în Parlament au semnat Declarația privind parteneriatul tuturor forțelor politice din Moldova în vederea integrării europene. Este vorba și despre semnarea la 7 mai 2009 a aderării Republicii Moldova la Parteneriatul Estic. Ulterior, a urmat perioada guvernării Alianței pentru Integrare Europeană, în care Republica Moldova a obținut regimul liberalizat de vize, iar apoi a semnat Acordul de Asociere și Liber Schimb cu UE, document fundamental”, a spus Igor Boțan.
În opinia expertului, Acordul de Asociere este cel mai important document, pe care Republica Moldova l-a semnat vreodată și nu există domenii ale vieții publice, fie economic, social sau de altă natură, care să nu fie atinse de acest document. Și acest lucru a fost spus chiar și de actualii lideri ai Partidului Socialiștilor că nu există alternativă pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, teză enunțată atunci când Zinaida Greceanîi candida și atunci când a devenit premier. „În anul curent, sigur s-au întâmplat lucruri foarte importante. Este vorba despre mesajul pe care Igor Dodon l-a transmis liderilor mondiali la Forumul de la Crans Montana, prin care a asigurat liderii mondiali că lucrează la un proiect care să pregătească Republica Moldova de aderarea la Uniunea Europeană, atunci când această problemă va fi inclusă în agendă. Și pentru că am ajuns în 2018, faptul că Parlamentul nu a putut adopta modificările la Constituție ca vectorul european să fie consacrat, așa cum prevede Declarația de Independență, sigur că este un lucru care poate fi regretat, dar pentru aceasta există explicații”, a notat expertul, menționând că, în sensul integrării europene, cadrul constituțional este pregătit încă din 1991.
Valeriu Ghilețchi, vicepreședinte al Parlamentului, a declarat că anul 2018 este marcat atât de progrese, cât și de provocări. „Există progrese din punct de vedere economic, macroeconomic, social, dar sunt și provocări legate în mare parte de situația politică pe interior, în particular în relația cu partenerii europeni. Este evident că toate acestea și-au lăsat amprenta asupra anului 2018, care este și un an preelectoral. „Eu cred că noi încă nu suntem capabili să apreciem reușitele care sunt și dacă aceste reușite vin din partea unei guvernări cu care nu suntem de acord, tindem să ignorăm sau chiar să criticăm aceste reușite. Iar dacă vin din altă parte, atunci ele sunt prezentate într-o lumină mult mai favorabilă. Cu toate acestea, eu cred că acest an a fost, totuși, în linii mari, bun. În țară a fost pace, a fost liniște și lucrul acesta mi se pare extrem de important. Chiar în ajunul campaniei electorale avem nevoie de libertate, avem nevoie de pace. Lansându-ne în această campanie, oamenii sunt cei, așa cum e firesc să fie într-o societate democratică, care ar trebui să-și spună cuvântul. Ei sunt cei care trebuie să dea aprecieri. Noi ca politicieni putem avea aprecieri subiective. Chiar dacă și oamenii sunt subiectivi pe alocuri, dar oricum, într-o societate democratică, e singurul test pe care trebuie să-l recunoaștem cu toții”, a spus Valeriu Ghilețchi.
În opinia sa, rezultatul viitoarelor alegeri, care trebuie să fie desfășurate în mod corect, după standardele internaționale, va trebui să fie recunoscute de către toți. Apoi urmează relansarea acelor discuții, care astăzi sunt înghețate pe alocuri, în relația cu partenerii externi, întrucât s-a ajuns într-o fază de răcire. Potrivit vicepreședintelui legislativului, pe sfârșit de mandat și la sfârșitul acestui an, există realizări, cu toate criticile aduse în adresa Guvernului, în adresa majorității parlamentare. Acest Guvern, în ciuda lipsei finanțării externe, nu doar că a acoperit deficitul bugetar, dar a venit și cu anumite surplusuri, care au permis să fie crescute, chiar și modest, salariile, pensiile – respectiv bunăstarea și viața cetățenilor a cunoscut un mic progres. Valeriu Ghilețchi susține că există și provocări, iar cea mai mare nereușită sau restanță este problema justiției, care va fi transmisă următorului Parlament și Guvern. Potrivit lui, chiar dacă de mai mulți ani s-au tot depus eforturi pentru a reforma justiția, din păcate, nu s-au reușit prea multe și chiar dacă sunt anumite progrese, acestea nu sunt suficiente pentru a oferi cetățenilor încredere în actul justiției.
Mihai Popșoi, vicepreședintele Partidului Acțiune și Solidaritate, consideră că nu pot exista două adevăruri, iar Uniunea Europeană este total îndreptățită să spună lucrurilor pe șleau. Și anume că „în Republica Moldova instituțiile sunt capturate de un grup îngust de oameni, care face legea în interes propriu, în interes îngust și nu în interesul cetățenilor”. Potrivit lui, în acest sens, spre regret, pot fi aduse numeroase exemple, deoarece acest an a fost unul al regreselor, al oportunităților ratate, un an al dezamăgirilor. În opinia sa, nicăieri nu a fost dezamăgirea mai mare decât în relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, care a rezultat de pe urma problemelor, în mare parte, din justiție și din domeniul electoral. „Furtul miliardului care a devenit arhicunoscut în întreaga lume rămâne să fie investigat formal, or, unul din figuranții principali ai acestui caz, conform investigației Kroll, și anume domnul Șor, se află și astăzi în libertate. Ba mai mult, are un partid politic pe care cheltuiește sume enorme de bani în speranța că va ajunge în Parlament, va primi imunitate parlamentară și va continua să presteze servicii clientelare patronului său politic, domnului Plahotniuc. Or, aceste lucruri nu sunt pe placul nici al cetățenilor Republicii Moldova, nici al partenerilor europeni ai țării noastre, care doresc în mod sincer binele Republicii Moldova și propășirea țării noastre în năzuința sa de a deveni membru al Uniunii Europene”, a opiniat Mihai Popșoi.
Vicepreședintele PAS s-a referit și la modificarea sistemului electoral, menționând că aceasta s-a făcut în pofida tuturor criticilor și rezervelor atât din partea unui număr mare de partide politice din țară, cât și din partea partenerilor externi – Comisia de la Veneția, OSCE, UE, din SUA – care unanim au condamnat schimbarea sistemului electoral și lipsa consensului național. Potrivit lui, această modificare avantajează vădit Partidul Socialiștilor și pe alocuri Partidul Democrat. De asemenea, „aceasta oferă o influență sporită oamenilor cu bani și care subminează reprezentativitatea și procesul democratic în ansamblu”. „Însă niciun alt eveniment nu a scos în vileag cât de putredă este situația din „Danemarca noastră”, în Republica Moldova, decât invalidarea alegerilor de la Chișinău, care au fost câștigate de către opoziția pro-europeană. Și aceasta în pofida tuturor pronosticurilor, pentru că sondajele, dar și campania inițială, resursele administrative ale guvernării nu prea dădeau șanse candidatului pro-european. Însă, opoziția unită și-a demonstrat viabilitatea. Or, anume acest lucru a pus pe jar guvernarea, în special persoana care controlează majoritatea parlamentară, cu o legitimitate foarte șubredă, domnul Plahotniuc. Și au avut loc aceste tragice evenimente de invalidare a alegerilor, apoi au urmat alte evenimente tragice”, a declarat Mihai Popșoi. Acesta a mai punctat printre evenimentele rușinoase expulzarea profesorilor turci și, potrivit lui, spre sfârșitul anului, năpasta continue prin numiri dubioase într-un șir de funcții importante.
Dezbaterea „ „Anul 2018: realizări, nereușite și provocări în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova”, face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
