Învestirea Guvernului Filip, proteste, alegeri prezidenţiale directe după o perioadă de circa 20 de ani. Astfel de evenimente au marcat anul 2016. Agenţia de presă IPN, la final de an, prezintă evenimentele de rezonanţă care s-au întâmplat în fiecare din cele 12 luni.
Evenimentul lunii ianuarie: Guvernul Filip este învestit cu votul a 57 de deputaţi, decizie urmată de proteste care ajung şi la violenţe.
La 4 ianuarie, în Parlament vine să-şi prezinte Programul şi Cabinetul candidatul desemnat de preşedintele Timofti la funcţia de premier, Ion Sturza. Dar majoritatea parlamentară nu se prezintă la şedinţă şi, în lipsă de cvorum, aceasta nu are loc. Societatea civilă a criticat comportamentul deputaţilor, spunând că aceştia sunt obligaţi să meargă la şedinţele plenare odată ce îi reprezintă pe alegători. Deputaţilor li se ceruse să repete şedinţa la care ar fi trebuit votată învestirea Guvernului Sturza.
Pe 11 ianuarie, un grup format din şapte deputaţi liberal-democraţi îşi declară intenţia de a susţine învestirea unui guvern care ar avea votul majorităţii parlamentare. Este vorba despre parlamentarii Ştefan Creangă, Ion Balan, Nae-Simion Pleşca, George Mocanu, Vladimir Hotineanu, Mihaela Spatari şi Aliona Goţa. Fără votul acestora, dar şi a 14 deputaţi care au părăsit fracţiunea Partidului Comuniştilor încă în decembrie 2015, nu ar fi fost posibilă mai târziu învestirea Guvernului Filip.
Pe 13 ianuarie, preşedintelui Nicolae Timofti i-a fost propusă spre desemnare candidatura democratului Vlad Plahotniuc la funcţia de premier. Propunerea a venit din partea celor 56 de deputaţi semnatari ai Acordului de constituire a coaliţiei de guvernare. Şeful statului a respins candidatura, motivând că asupra numelui Plahotniuc planează bănuieli de lipsă de integritate. La scurt timp, şeful statului îl desemnează pe consilierul său, Ion Păduraru, candidat la şefia executivului. Dar a doua zi, Ion Păduraru se retrage, având certitudinea că nu va fi votat de legislativ, iar preşedintele înaintează candidatura democratului Pavel Filip, propus de coaliţia majoritară.
La 20 ianuarie este învestit Guvernul Filip. Împotriva noului Cabinet de miniştri protestează membrii şi simpatizanţii Partidului Socialiştilor, Partidului Politic „Partidul Nostru”, dar şi cei ai Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr”, care s-au adunat în număr mare, înconjurând clădirea legislativului. Un grup de protestatari forţează intrarea în Parlament, dar sunt scoşi afară de către poliţişti. În aceeaşi seară, Guvernul Filip depune jurământul practic în taină, după ce purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei anunţase presa că procedura va avea loc mai târziu. A doua zi, purtătorul de cuvânt îşi dă demisia, spunând că a dezinformat mass-media fără să vrea.
La 23 ianuarie, preşedintele Partidului Democrat, Marian Lupu, a declarat că formaţiunea va ceda funcţia de preşedinte al Parlamentului. Lupu a spus că deocamdată nu se cunoaşte cui aceasta îi va reveni – fie Partidului Liberal, fie unui reprezentant al grupului celor 14 deputaţi foşti comunişti, care au creat Platforma social-democrată. Totuşi, astăzi la şefia legislativului încă se află democratul Andrian Candu.
Selecţie de Mariana Galben, IPN
