La sfârşit de an, IPN vine cu o retrospectivă a evenimentelor care au influenţat într-o măsură mai mare mersul lucrurilor în Republica Moldova şi prezintă părerea unor experţi despre care au fost efectele de moment ale acestor evenimente, dar şi care ar trebui să fie aşteptările pentru viitor în raport cu acestea.
---
Republica Moldova, alături de Georgia şi Ucraina, a semnat pe 27 iunie, la Bruxelles, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Experţii şi oficialii au apreciat că acordul este o platformă de reforme în diferite domenii: justiţie, drepturile omului, protecţia consumatorului, educaţie etc. Vicedirectorul Institutului de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Victor Juc, a menţionat că, în condiţiile în care integrarea europeană a fost declarată prioritate strategică, semnarea Acordului de Asociere este un succes incontestabil al Republicii Moldova. Expertul consideră că Acordul de Asociere a ridicat relaţiile politico-juridice dintre cele 2 părţi pe o treaptă calitativ nouă, înlocuind Acordul de parteneriat şi cooperare semnat în 1994, iar Republica Moldova merita mai mult în avansarea ei pe parcursul european şi valorificarea opţiunii de integrare europeană.
Victor Juc a menţionat că Titlul 5 al Acordului de Asociere „Comerţ şi aspecte legate de comerţ”, care mai este numit şi Acord de Liber Schimb, este un sprijin, dar şi un mecanism de reformare economică, deoarece ceea ce avem acum în ţară este perpetuarea tranziţiei, a subdezvoltării, a ineficienţei, a competitivităţii reduse, chiar dacă UE s-a dovedit a fi destul de generoasă şi a semnat în 2007 acordarea Preferinţelor autonome comerciale, care au introdus un regim asimetric de comerţ.„Preferinţele erau valabile până la finele lui 2015 şi nu este nicio certitudine că ar fi fost continuate, chiar dacă UE a extins titlul de mărfuri şi produse care pot fi exportate din Republica Moldova în UE. Prin Acordul de Liber Schimb se formează o posibilitate de reformare economică, în special a agriculturii, iar reformarea agriculturii trebuie să fie completată de dezvoltarea rurală şi transformarea satelor în ceva mai modern, mai apropiat de secolul 21”, a precizat expertul.
Victor Juc e de părere că Acordul de Asociere reprezintă un mecanism important pentru realizarea reformelor, pentru că reformele trebuie să fie asigurate financiar, iar UE se dovedeşte a fi generoasă cu Republica Moldova, oferind sprijinul financiar pentru reformarea în special a sistemului justiţiei. „Importanţa Acordului de Asociere se mai evidenţiază şi prin faptul că factorii europeni fac presiuni asupra autorităţilor Republicii Moldova de realizare a reformelor. În acest spaţiu s-a dovedit că dacă nu se fac presiuni din exterior lucrurile nu merg bine la capitolul reforme, iar UE când oferă asistenţă cere şi reformare”, a subliniat expertul.
Vicedirectorul Institutului de Cercetări Juridice şi Politice spune că nu putem face abstracţie de factorul geopolitic. „Evenimentele din Ucraina au grăbit semnarea Acordului de Asociere şi iniţierea procesului de ratificare, deoarece UE pentru prima dată s-a implicat geopolitic în spaţiul est-european. Până la evenimentele din Ucraina, spaţiul est-european era considerat zonă de interes a Federaţiei Ruse şi UE nu se implica. Cred eu că acest factor ne impune să spunem că semnarea Acordului de Asociere cu UE este un rezultat foarte bun pentru Moldova”, a adăugat Victor Juc.
Expertul crede că este prematur să vorbim despre rezultatele de moment ale evenimentului, chiar dacă s-a extins comerţul cu unele state din UE. Vom putea spune că e un succes atunci când produsele din Moldova vor fi comercializate pe pieţele din Germania, Franţa, Italia, Spania, chiar şi Marea Britanie. Victor Juc a adăugat că aşteptările sunt foarte mari deoarece procesul de integrare europeană al Republicii Moldova are nevoie de susţinerea şi voinţa politică a UE, iar acum mingea este pe partea Republicii Moldova şi depinde mult de modul cum se va aplica Acordul şi se vor aplica reformele democratice. Victor Juc spune că se impune ca noua coaliţie de guvernare să realizeze un proces amplu de reforme pentru a transforma statul într-o ţară a secolului 21.
Mariana Galben, IPN
