Anul 2006 pentru sectorul asociativ. Sondaj Info-Prim Neo la intersecţia dintre ani

[Societatea civilă şi statul trebuie să aibă aceleaşi interese] Preşedintele fracţiunii parlamentare a comuniştilor, Eugenia Ostapciuc, a declarat pentru Info-Prim Neo că în anul 2006 a fost implementată hotărârea privind cooperarea dintre societatea civilă şi Parlament. Ea a menţionat că reprezentanţii societăţii civile au colaborat pe parcursul acestui an cu deputaţii la elaborarea şi modificarea unor acte legislative. “Noi credem că reprezentanţii societăţii civile trebuie să fie mulţumiţi”, a declarat ea. De asemenea, Ostapciuc a menţionat că reprezentanţii societăţii civile nu trebuie să aibă alte interese decât cele ale statului. Iar atunci când participă la discuţii şi formulează propuneri, acestea nu trebuie să fie politizate şi populiste, şi doar în acest caz ele vor fi acceptate, a conchis deputatul comunist. [Tendinţe pozitive, dar foarte lente] În opinia lui Oleg Serebrian, preşedintele Partidului Social Liberal, în 2006, tendinţa de dezvoltare a sectorului asociativ a fost pozitivă, dar foarte lentă. Din păcate, acest fapt se datorează şi problemelor financiare cu care se confruntă acesta, rămânând cvasidependent de finanţările din exterior. În bugetul R. Moldova, aşa şi nu există un capitol de cheltuieli în vederea sprijinirii sectorului asociativ. „Suntem singura ţară-membră a Consiliului Europei în care acest sector e pus să activeze în condiţii financiare atât de drastice. Dar în pofida acestei situaţii, există semnale pozitive privind modul în care sectorul asociativ se dezvoltă şi în provincie”, a mai spus Serebrian. [Mimarea procesului de „consultare a societăţii civile”] Eduard Muşuc, liderul Partidului social-democrat, de asemenea crede că în anul trecut au fost înregistrate anumite progrese în acest domeniu, menţionând alegerile din Găgăuzia, în cadrul cărora unele ONG şi-au îndeplinit plenar funcţiile de monitorizare, spre deosebire de alegerile parlamentare din 2005. „E simptomatic şi protestul câtorva ONG faţă de mimarea procesului de „consultare a societăţii civile” în Parlament”. Muşuc speră că în anul 2007 sectorul va demonstra o mai mare independenţă faţă de guvernare în interesul R. Moldova. [Guvernarea a monopolizat conducerea unor ONG-uri] Ion Mereuţă, liderul Partidului Umanist din Moldova, apreciază drept foarte important ca sectorul asociativ să nu fie dirijat de guvernare. Cu părere de rău, aceasta a monopolizat conducerea unor ONG-uri în diferite sectoare şi a promovat o politică de interes. Sectorul asociativ trebuie să se autoreglementeze şi să se implice în promovarea şi implementarea politicilor publice, iar ONG-urile de profil - să conlucreze cu ministerele respective şi să promoveze interesele grupului social pe care îl reprezintă. Ele trebuie să devină „câini de pază ai societăţii”, susţine Mereuţă. Totodată, el a menţionat că majoritatea ONG-lor sunt în goană după proiecte şi surse de finanţare. În opinia liderului PUM, unele proiecte chiar promovează politici în defavoarea valorilor noastre religioase, umane şi naţionale –aspecte ale programelor „deprinderi de viaţă”, „libertinaj”, „familii netradiţionale” etc. [PCRM colaborează selectiv cu ONG-urile] Liderul Partidului Naţional Liberal Vitalia Pavlicenco susţine că, atunci când Parlamentul a votat o lege despre cooperarea cu sectorul asociativ, a exprimat speranţa că această cooperare nu va fi selectivă şi tendenţioasă. Din păcate, începând cu exit-pol-ul organizat de IPP în alegerile parlamentare din 2005, ideea de imparţialitate a sectorului asociativ a fost compromisă. „Există multe ONG-uri, dar cunoscute şi active sunt doar câteva, numărate pe degete. Faptul că ele depind de granturile străine, pe care le pot gestiona dacă desfăşoară activităţi în care e implicat şi statul, le face obediente şi netranşante în poziţii. Încercările unora din această sferă de a fi mai activi au atras critici şi învinuiri de tot felul din partea comuniştilor, menite să le descurajeze spiritul combativ. Fracţiunea comunistă cooperează selectiv cu ONG-urile, nu atrage şi opoziţia în această cooperare, se gândeşte doar cum să folosească sectorul asociativ pentru a-l pune în serviciul său ori a-l forţa să lucreze pentru imaginea PCRM, susţine Pavlicenco. Cu toate acestea, există ONG-uri cu demnitate, cum ar fi Transparency International-Moldova. Asociaţia obşteaşcă “Juriştii pentru drepturile omului”, Promo Lex, Asociaţia consumatorilor de energie electrică, ADEPT, IDIS “Viitorul”, care îşi exprimă, într-o măsură mai mare sau mai mică, poziţia. [Partea deşteaptă a sectorului asociativ s-a constituit în SA de tip închis] Valentin Krîlov, secretar executiv al Partidului Socialiştilor din Moldova „Patria-Rodina”, are senzaţia că partea cea mai pregătită şi cea mai deşteaptă a sectorului asociativ de mult a constituit o societate pe acţiuni de tip închis care colaborează cu guvernarea actuală, însă nu în favoarea societăţii civile, ci în favoarea puterii şi Occidentului. Alta parte (majoră) a sectorului asociativ, ca regulă, nu dispune de surse necesare pentru o activitate productivă. În R. Moldova, sectorul asociativ nu desfăşoară activităţi în conformitate cu destinaţia lui directă, ci doar imită unele acţiuni, în schimb promovează politica Occidentului pe teritoriul RM. [Sectorul asociativ, oglinda societăţii în ansamblu] Analistul politic Igor Boţan, director al ADEPT, susţine că sectorul asociativ reprezintă o reflectare fidelă a societăţii în ansamblu. Referindu-se la organizaţiile din domeniul mass-media, unde este concentrat un potenţial destul de înalt, analistul susţine că solidaritatea acestora, coordonarea eforturilor în emiterea unor viziuni sau estimări competente, făcute în nume propriu, nu ar trebui să lase loc pentru dubii că anume aceasta este vocea „societăţii civile”. Asta din simplul motiv că pretenţiile altor, binevenite de altfel, ar fi, oarecum, puse la îndoială prin prisma performanţelor, profesionalismului etc. Acelaşi mecanism ar trebui să fie aplicabil pentru toate celelalte domenii de interes public. Potrivit lui Boţan, acest model a fost testat în 2005 şi mai recent în cadrul alegerilor din Găgăuzia, unde organizaţii specializate în domeniul electoral au cooperat relativ competent şi eficient. Alte domenii în care se întrevede modelul invocat mai sus sunt social, ecologic, administraţia publică locală etc. Nu este întâmplător că domeniile respective şi organizaţiile lideri au fost menţionate în discursul preşedintelui Parlamentului din cadrul adunării anuale a conducerii Parlamentului şi ONG-urilor, a mai precizat analistul Igor Boţan, citat de Info-Prim Neo.