Anul 2002: „Nu minţiţi poporul cu televizorul”, Corina Fusu

[Ştire Info-Prim Neo din ciclul „Moldova-20! Încotro?”] [Fiecare din cei 20 de ani de independenţă a Republicii Moldova îşi are însemnele sale şi rolul său în ceea ce s-a întâmplat în această perioadă şi, fără îndoială, în ceea ce are să i se întâmple ţării şi oamenilor ei în viitor. Solicitaţi de Info-Prim Neo, politicieni, analişti, experţi şi personalităţi în diferite domenii apreciază atât principalele evenimente derulate într-un anume an, cât şi impactul lor asupra ţării în ansamblu.] [ANUL 2002 în viziunea Corinei Fusu, vicepreşedinta Partidului Liberal şi deputată în Parlamentul Republicii Moldova] [ianuarie - aprilie] – PPCD a organizat proteste împotriva guvernării comuniste. [februarie - martie] – Jurnaliştii de la Compania „Teleradio-Moldova” au protestat împotriva cenzurii impuse de guvernarea comunistă. [6 iunie] – Parlamentul a aprobat crearea CCCEC. [7 octombrie] – Summit-ului ţărilor CSI. [20 decembrie] – A fost adoptată Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice. [În viziunea Corinei Fusu, vicepreşedinta Partidului Liberal ], elementele importante ale anului 2002 s-au centralizat în jurul protestelor jurnaliştilor de la Compania de stat „Teleradio-Moldova”. Protestele au început pe data de 26 februarie, ca rezultat al cenzurii comuniste instaurată în instituţie. Corina Fusu, care în acea perioadă era prezentatoare şi corespondent special în Departamentul „Actualităţi TV” al TRM, spune că cenzura devenise absurdă, încălca grav normele etice şi profesionale ale jurnalismului, libertatea de exprimare şi dreptul cetăţeanului de a fi informat corect, responsabil, prin respectarea pluralismului de opinii. Devenise imposibil de lucrat în condiţiile în care era interzis ca personalităţile de valoare să apară în emisiuni, când temele importante pentru societate erau puse sub pecetea tăcerii. „Teleradio-Moldova” se transformase în instrument de propagandă şi manipulare a opiniei publice. „Era începutul guvernării comuniste şi cetăţenii şi-au manifestat plenar dezacordul cu cele ce se întâmplau la companie. În acea iarnă au venit mii de persoane în faţa clădirii televiziunii cu lozinca: „Nu minţiţi poporul cu televizorul”. Peste 400 de jurnalişti au semnat Declaraţia de Protest împotriva cenzurii şi revendicările ce conţineau cerinţa de a transforma Compania „Teleradio-Moldova” într-o instituţie ce ar servi interesul public şi nu partidul de la guvernare. Mă gândesc cu mult respect la noi, jurnaliştii de atunci, care am putut să ne depăşim frica, să ne apărăm demnitatea noastră, dar şi cea a cetăţeanului nedreptăţit, să înfruntăm forţele de ordine, Serviciul de Securitate şi pe Vladimir Voronin”, a menţionat Corina Fusu. Potrivit deputatei, majoritatea dintre cei răzvrătiţi nu mai lucrează astăzi la „Teleradio-Moldova”, dar datoria şi-au făcut-o, au demonstrat că dreptatea a fost de partea jurnaliştilor, fapt confirmat şi de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, care a dat jurnaliştilor câştig de cauză în septembrie 2010. Corina Fusu îşi aminteşte că la două zile de la declanşarea protestelor, administraţia TRM a interzis transmiterea imaginilor video prin satelit către Uniunea Europeană. Pe atunci guvernarea comunistă declarase vectorul rus-belarus. Motivul sistării transmiterii imaginilor era clar: opinia internaţională nu trebuia să afle despre protestele jurnaliştilor, dar nici despre ce se întâmpla în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Un alt eveniment care a marcat anul 2002 sunt protestele organizate de către Partidul Popular Creştin Democrat împotriva obligativităţii studierii limbii ruse în şcoli şi împotriva excluderii predării istoriei românilor din instituţiile de învăţământ. „Şi despre acest eveniment mijloacele de informare în masă controlate de comunişti au tăcut mai bine de o lună sau au prezentat evenimentul într-o manieră distorsionată. Cetăţenii şi-au apărat cu înverşunare limba şi istoria până în luna mai 2002, când a intervenit Consiliul Europei şi a fost declarat moratoriu pe temele impuse de comunişti. Totuşi, manualul de istorie integrată a fost elaborat şi impus programelor şcolare. Şi Legea cu privire la Instituţia Publică Naţională a Audiovizualului a fost adoptată în vara anului 2002, dar cenzura la companie a continuat pană în 2009, când comuniştii au pierdut alegerile parlamentare”, a menţionat Corina Fusu. Referindu-se la decizia Parlamentului de a crea Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, deputata a spus că instituţia în cauză, de fapt, a fost concepută de către PCRM ca un instrument de şantaj şi de fabricare a dosarelor pentru persoanele incomode puterii. „Menirea acestui Centru a fost distorsionată, iar corupţia a ajuns la cote majore în Republica Moldova. Acest flagel ne macină şi astăzi, schemele construite cu multă sârguinţă timp de 8 ani de către comunişti continuă să funcţioneze şi astăzi. Strategia de combatere a corupţiei, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova în ultima sesiune a anului 2011, este un prim pas spre reformele din acest domeniu”, a declarat parlamentara. Corina Fusu s-a referit şi la impactul Summit-ului ţărilor CSI, desfăşurat pe 7 octombrie 2002 la Chişinău, forum care a reconfirmat că organizaţia rămâne doar un fel de „club cultural-istoric” al liderilor CSI. Nu s-a petrecut nimic senzaţional. Reuniunea s-a desfăşurat într-o atmosfera în care relaţiile dintre Rusia şi Georgia se deterioraseră, la fel ca şi cele cu Belarus şi pe fundalul tergiversatelor probleme nerezolvate ale crizei transnistrene. Singurul element favorabil l-a constituit coincidenţa că întâlnirea a avut loc în ziua în care preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, împlinea 50 de ani. Toate discursurile oficiale începeau prin felicitările adresate liderului de la Kremlin. Mai mult, gazda reuniunii, preşedintele Vladimir Voronin, a ţinut să sublinieze că prezenţa lui Vladimir Putin la Chişinău este un „dar făcut Republicii Moldova”, a remarcat Corina Fusu. Parlamentara subliniază că parcursul de 20 de ani pe care Republica Moldova l-a traversat în calea sa spre independenţă a fost unul foarte dificil şi controversat. La cârma statului nu au fost personalităţi puternice, cum a fost în cazul Ţărilor Baltice, conducători care au ştiut ce înseamnă interes naţional şi au vegheat asupra lui.„Venirea la putere în 1994 a agrarienilor, urmaţi de comunişti în 2001, a fost un dezastru pentru noi. Sărăcia şi corupţia care ne domină şi astăzi, se datorează intereselor înguste, dorinţei de a se îmbogăţi a celor ce au deţinut funcţii înalte în stat”, a menţionat Corina Fusu. În încheiere, Corina Fusu a subliniat că în prezent 60 la sută din cetăţeni au delegat puterea partidelor componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană, iar în doi ani Republica Moldova a trecut prin cinci scrutine electorale, deoarece ţara se împiedică în continuare de imposibilitatea de a alege preşedintele Republicii Moldova. E nevoie de voinţă politică comună în AIE pentru a construi stabilitatea şi a face reformele promise cetăţenilor, dar şi instituţiilor internaţionale. {Corina Fusu este vicepreşedinta Partidului Liberal (PL), deputată în Parlamentul Republicii Moldova. În perioada 1987-1990, a fost prezentator al emisiunii de tradiţii şi folclor „Cântare Patriei”, Comitetul de Stat pentru Radio şi TV „Teleradio-Moldova”. Timp de nouă ani, 1990-1999, a fost redactor-şef şi prezentator al programului „Telematinal”. În perioada 1997-1999, deţine funcţia de vicedirector al Departamentului „Actualităţi TV”, iar în perioada 1999-2004 a fost prezentator şi corespondent special în acelaşi departament. Este autoarea şi prezentatoarea emisiunii în română şi franceză „La Francosphere”, din 2000 până în 2004. În 2007 a devenit consilier municipal pe listele PL, iar din 2009 – deputat. Din 2008 conduce Organizaţia Femeilor Liberale. } [Dumitriţa Ciuvaga, Info-Prim Neo]