De ce Ziua Unității Germane este ridicată la rang de Sărbătoare Națională? Care sunt lecțiile de învățat pentru moldoveni din procesul de reunificare a Germaniei? Prin ce se deosebește Germania de Marea Britanie în privința locului pe care și-l dorește în Uniunea Europeană? De ce „îi trebuie ” Germaniei Republica Moldova? De ce reformele au nevoie de timp și răbdare? De ce Germania alege să sprijine în Moldova democrația și economia, care sunt efectele sociale ale proiectelor germane? Care a fost momentul de cotitură în atitudinea Germaniei față proiectele din Moldova? Cum se simt investitorii germani în Moldova, despre care se spune că are o „justiție insuficientă”? Prin ce se deosebesc politicienii din Moldova de cei din Germania? Ce știu nemții despre Moldova și moldoveni? Care sunt rădăcinile nostalgiei pentru trecut la nemți și la moldoveni și ce e de făcut cu ele? Despre aceste și alte lucruri importante pentru relațiile Republicii Moldova cu Germania – în video-interviul lui Valeriu Vasilică, realizat cu Ambasadorul Republicii Federale Germania în Republica Moldova, Angela Ganninger.
---
- Excelență, bine ați venit în platoul on-line al Agenției de presă IPN pentru acest interviu din ciclul „Relațiile Republicii Moldova cu partenerii de dezvoltare”, care are loc în preajma Sărbătorii Naționale a țării Dumneavoastră – Ziua Unității Germane, pe care o marcați timp de 29 de ani deja pe data de 3 octombrie. Consider că este un prilej special pentru întrebări speciale, dar și pentru analize speciale asupra a ceea ce a constituit această perioadă de 29 de ani, pe de o parte, pentru Germania și germani, iar, pe de altă parte, pentru relațiile moldo-germane, inclusiv relațiile între state, între societăți și oameni în parte.
Am făcut această remarcă de la urmă despre relațiile dintre oameni, în special pentru că acest ciclu de video-interviuri, spre deosebire de alte formate, este adresat nu doar și nu atât specialiștilor în diferite domenii, cât publicului larg, în condițiile în care în societatea moldovenească există mai puțină informație și mai puțină înțelegere decât ne-am fi dorit cu privire rolul, rostul și esența relațiilor Republicii Moldova cu partenerii săi externi. Iată de ce am să vă rog să acceptați, de rând cu întrebări concrete la teme concrete, și anumite întrebări de ordin mai general sau le-aș spune de ordin cognitiv, educațional.
Prima întrebare în calitate de exemplu: Ce este Ziua Unității Germane și de ce aceasta contează atât de mult pentru germani încât a fost ridicată la rang de Sărbătoare Națională?
- Vă mulțumesc pentru ocazia pe care mi-o acordați de a avea astăzi, aici, prilejul de a vorbi despre relațiile dintre Germania și Republica Moldova. În ziua de 3 octombrie marcăm finalizarea unui proces. Germania de Vest și Germania de Est, care au fost separate după război timp de 40 de ani, au devenit una și aceeași țară. Formal, Republica Democrată Germană a aderat în acea zi la Republica Federală Germania pentru că lucrul acesta a fost hotărât de către Parlamentul liber ales al RDG de-a lungul anului 1990. Germania Federală are de atunci nu doar 11, ci 16 landuri federale. În plus, și Berlinul s-a reunificat pentru că statutul de oraș împărțit între cele patru puteri câștigătoare ale războiului s-a încheiat atunci, statut care era în vigoare de la finalul celui de-al doilea Război Mondial. Pentru noi, germanii, ziua de 3 octombrie este una plină de bucurie.
Reușitele, problemele reunificării Germaniei și lecțiile pentru moldoveni
- Se împlinesc aproape 30 de ani de „Unitate Germană”: care sunt reușitele și nereușitele, comparativ cu așteptările de la începuturi?
- Prin actul de la 3 octombrie 1990, am creat un spațiu comun al aceluiași drept, un lucru foarte important pentru cetățenii RDG. De atunci, în întreaga Germanie sunt valabile drepturile fundamentale: dreptul la opinie liberă, la presă liberă și asociere, dreptul la libera circulație pentru cetățeni. Serviciile secrete interne care își spionau propriii cetățeni au fost desființate. Evident, în noile landuri federale s-a investit mult în infrastructura de transport – drumuri, poduri, dar și în cea de comunicații. Drept rezultat, parțial, în Est lucrurile sunt mai moderne decât în Vest. Desigur, de-a lungul procesului de reunificare au existat și probleme. De exemplu, economia fostei RDG nu era competitivă pe plan internațional, multe companii din Est nu au putut face față situației, iar mulți oameni au părăsit Estul pentru a pleca în Vest, unde s-au angajat. Mai ales în mediul rural – au rămas doar cei bătrâni. Condițiile de viață s-au îngreunat, oamenii erau mai puțini, s-au închis școli. Lucrurile nu au fost simple pentru cetățeni.
- Care sunt lecțiile acestei perioade, din care ar putea învăța, eventual, și moldovenii, care, apropo, au ei o istorie aproape similară de existență ca stat modern și au și ei o parte din teritoriul țării rupt de la matcă?
- Cred că până la 1990 situația în Germania a fost mai complicată decât este în Moldova la etapa actuală. Germania a fost, într-adevăr, fizic despărțită. Existau zidurile, exista o fâșie de pământ cu instalații de supraveghere. Oamenii nu puteau părăsi cele două țări pentru a se întâlni. Au murit oameni pe graniță, mă refer la cei care au încercat să plece din Est în Vest. Din fericire, lucrurile nu sunt atât de dificile atunci când vorbim de schimburile dintre cele două maluri ale Nistrului. Cred că lucrurile sunt mai simple. Dar dacă e să tragem anumite învățăminte din experiența noastră, putem vorbi despre aceea că pentru Germania a fost important să-și asume propria istorie, propriul trecut, să aibă o relație de încredere cu partenerii săi, să fie un vecin de încredere și să ia măsuri de încredere, de creștere a încrederii între cele două Germanii – lucrul acesta l-am făcut ani la rândul.
De ce „îi trebuie” Germaniei UE și Moldova?
- Este adevărat, Germania ne ajută să consolidăm încrederea dintre cele două maluri ale Nistrului și pornind de la propria experiență, dar și în calitate de membru al Uniunii Europene, care își face din aceasta o prioritate în relația cu Republica Moldova. De altfel, Germania este considerată drept o locomotivă a Uniunii Europene. De ce îi trebuie aceasta unei Germanii, care are potențialul economic și nu doar economic să își satisfacă propriile interese de sine stătător, să ducă pe cineva după sine, dacă aceasta necesită suficient de multe eforturi și resurse suplimentare? Întrebarea ni se pare cu atât mai firească cu cât Marea Britanie, iată, declară că nu mai vrea sa joace un rol similar.
- Imaginea „locomotivei” este des folosită atunci când este vorba despre economia germană. Germania este o țară marcată de 
exporturi, un lucru care rezultă din performanțe economice funcționale. Condițiile de bază ca lucrurile să funcționeze bine din punct de vedere economic sunt existența libertății, a prosperității, a păcii și a posibilităților de a te dezvolta, iar pentru aceasta este nevoie de parteneri. Germania nu este, desigur, o țară mică, însă nici nu este o mega-putere. Avem nevoie de parteneri, atunci când dorim să ne definim interesele noastre, standardele noastre, de exemplu pentru protecția consumatorului. În acest sens, suntem strâns corelați cu partenerii noștri, țările membre UE, cu care ne coordonăm pozițiile. Pentru noi ei nu sunt o povară, nu-i tractăm după noi, ci este important, mai degrabă, să avem un schimb activ de păreri pentru a avea parte de acest comerț liber.
Marea Britanie a decis să parcurgă o altă cale. Este un lucru pe care îl regretăm noi, Guvernul Federal, dar și foarte mulți cetățeni germani. Ne-am fi dorit să vedem că Marea Britanie rămâne alături de noi în Uniunea Europeană, să lucreze cu noi. Au decis iată să parcurgă o altă cale. Să vedem dacă va avea succes economic, să vedem ce va aduce viitorul. Din punctul nostru de vedere, este important să ne creionăm viitorul alături de partenerii noștri.
- Este clar cu „locomotivă pentru Europa”, dar de ce îi trebuie Germaniei să ducă după sine o Republică Moldovă, care nici vagon modern nu o poți numi, nici ecartament adecvat pentru mișcarea în direcția în care se mișcă Germania nu are? Afirmația despre ecartament puțin adecvat este valabilă atât în sens figurat, cât și în sens direct...
- Nici în relația cu Republica Moldova nu este cazul de a tracta pe cineva. O învățătură a noastră din cele două războaie devastatoare din ultimul secol ține de convingerea că ne merge tuturor bine în Europa, dacă fiecărei țări îi merge bine. De aceea suntem interesați ca partenerii noștri estici, pe care îi considerăm importanți, printre care se numără și Moldova, să se bucure și ei de șanse și de oportunități, de posibilități de dezvoltare economică, de pace, libertate și prosperitate. Este un interes real al nostru. Nu este o problemă pentru noi, ci o dorință, o năzuință de a noastră să avem un spațiu comun de pace și libertate în Europa.
Cotitura așteptată de Germania în Moldova s-a produs?
- Ați venit în Moldova aproximativ un an în urmă. Una dintre primele Dvs. declarații la Chișinău a fost aceasta: „Alegerile parlamentare vor reprezenta un moment de cotitură în parcursul Moldovei”. Alegerile din februarie au rămas în urmă – în opinia Dvs., cotitura s-a produs, se poate produce, se va produce? Nu există riscul unui deja-vu al așteptărilor mari pe care le-a avut societatea moldovenească și partenerii de dezvoltare aproximativ 10 ani în urmă, tot după niște alegeri în care au câștigat forțele care și-au spus atunci „pro-europene”?
- Schimbarea Guvernului, după alegeri, a însemnat pentru mine un nou început, așa consider eu. Noua guvernare își propune combaterea corupției, reformarea justiției, implementarea unui stat de drept echitabil în Republica Moldova. Desigur, sunt țeluri mari, majore. Este o cale lungă și anevoioasă. De asemenea, Guvernul își dorește să promoveze economia și prosperitatea oamenilor, lucrurile acestea nu se întâmplă într-o zi. Evident, este vorba despre un proces. Dar cred, totuși, că acțiunile Guvernului au fost pornite. Ele se bazează pe un interes real, chiar dacă nu există o garanție că actuala coaliție se va menține mult timp sau că se vor atinge toate scopurile de-a lungul acestui an. Cel puțin, Guvernul a încearcă să realizeze aceste obiective, pentru că alternativa ar fi fost ca lucrurile să continue așa cum a fost în trecut. Și eu cred că mulți oameni în Moldova nu au fost satisfăcuți și mulțumiți de acea situație.
Cred că trebuie să-i dăm Guvernului șansa și oportunitatea de a demonstra. Dacă revenim la situația cu 30 de ani în urmă din RDG, ne dăm seama că reformele au nevoie de timp, ele nu se întâmplă peste noapte, este nevoie de răbdare și sper că și cetățenii Moldovei vor avea această răbdare.
Germania are două domenii mari și o trăsătură specifică în Moldova
- Germania susține Republica Moldova, inclusiv financiar, pe mai multe direcții. De ce anume acestea, cum identificați domeniile în care Germania oferă sprijin Moldovei: conform posibilităților Germaniei sau conform necesităților Moldovei?
- Avem două domenii mari prin care sprijinim dezvoltarea Republicii Moldova. Pe de o parte, democrația, societatea civilă și administrația publică, pe de altă parte, dezvoltarea sustenabilă a economiei. Ambele domenii au fost identificate împreună cu partenerii moldoveni. Nu are sens să dorim să schimbăm ceva în țara aceasta care nu reprezintă un domeniu de interes pentru oamenii de aici. Ne uităm să vedem ce fac și alți parteneri aici. Nu dorim să ne dublăm eforturile. Considerăm că ambele domenii menționate sunt importante. În primul domeniu urmărim să ajutăm la implementarea unor proceduri mai bune, mai transparente, de a veni în sprijinul societății civile. În cel de al doilea vorbim despre promovarea pregătirii profesionale duale, de îmbunătățirea condițiilor de bază pentru mediul de afaceri, pentru ca oamenii să aibă posibilitatea de a-și duce traiul aici, de a rămâne aici, de a atinge prosperitate în țara lor. Pentru că, din păcate, încă foarte mulți oameni își părăsesc patria, Republica Moldova.
- O trăsătură specifică a sprijinului german oferit Moldovei constă în faptul că, pe lângă actorii guvernamentali, de exemplu, Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei, sunt implicate și câteva fundații politice, foarte active, de altfel. Ce pot face acestea și nu poate face statul german în Moldova?
- Germania are în total șase fundații politice afiliate unor partide politice care se implică și în străinătate. Acest lucru face parte din sistemul nostru politic. Fundațiile sunt autonome, chiar dacă au finanțare de la Guvernul Federal, dar își creionează singure obiectivele, conceptele, programele, nefiind controlate în detaliu de Guvernul Federal. Fundațiile nu pot să contrazică politica noastră externă, în rest, au mână liberă. Ele au propria expertiză, de exemplu, referitor la munca de coordonare politică – de regulă, guvernele nu au această expertiză. Este vorba și de sprijinul oferit de fundații pentru societatea civilă. Ne bucurăm de această gamă largă de proiecte și programe ale Fundațiilor care facilitează colaborarea Guvernului cu partenerii săi externi.
- Germania se regăsește printre primii parteneri economici ai Republicii Moldova atât la capitolul exporturi, cât și investiții. Cum se explică și cum se simt investitorii germani în Moldova? În atinge cumva situația internă nu tocmai sigură, de exemplu, „justiția insuficientă” care se spune că există în Republica Moldova?
- Schimburile economice există atunci când ambele părți sunt interesate să le facă. Investitorii germani vin de câțiva ani în Republica Moldova. Săptămâna trecută tocmai am văzut cazul Kaufland, care a deschis câteva magazine aici, există însă și exemple din sectorul de producție, inclusiv din industria automotivă. Multe companii s-au așezat în Zonele de Liber Schimb, datorită unor servicii funcționale de care beneficiază. De exemplu, procedurile vamale rapide și corecte – un lucru care vine în sprijinul procesului de producție. Cred că investitorii germani care au venit aici nu au regretat deciziile lor investiționale, ei consideră că au fost investiții bune, care au sens. Câte o dată li se întâmplă să caute forță de muncă calificată și uneori întâmpină probleme în acest sens. Referitor la justiția insuficientă, există, din păcate, câteva cazuri individuale în care sunt implicați investitori germani. Sperăm ca lucrurile acestea să se finalizeze într-o manieră justă.
- Nu ați menționat printre priorități asistența de natură socială pe care o oferă Germania, dar în spațiul public sunt cunoscute exemple importante în acest sens. Cui i se oferă acest gen de asistență, în ce cazuri, ce rezultate există?
- Cele două domenii principale de activitate menționate nu se referă în mod strict la proiecte sociale, dar multe din activitățile noastre au efecte sociale. De exemplu, avem proiecte care vizează alimentarea cu apă potabilă, astfel încât oamenii din regiunea de sud a Moldovei sau din cea centrală sunt conectați la rețelele de aprovizionare cu apă potabilă și canalizare. În urma acestor eforturi, crește calitatea apei potabile și aceasta are efecte pozitive asupra sănătății oamenilor. Avem și proiecte care vizează eficiența energetică a unor spitale, astfel încât costurile pentru încălzirea termică scad, dar și aprovizionarea cu energie este mai bună. Banii economisiți sunt folosiți altfel, spre binele pacienților. De asemenea, avem pregătirea profesională în sistem dual, iar suportul nostru le permite tinerilor să învețe o meserie, ca să se poată angaja la investitori. Uneori, calificările existente ale tinerilor nu se potrivesc cu necesitățile angajatorilor, astfel noi le oferim această posibilitate de a se perfecționa în plan profesional și, respectiv, de a avea o viață socială mai bună, un venit mai bun. Chiar dacă nu dezvoltăm proiecte sociale la modul direct în Republica Moldova, există foarte multe efecte la nivel social.
Ca banii contribuabililor germani să nu ajungă pe canale corupte și îndoielnice...
- Iarăși despre rezultate: Aveți siguranță că fondurile germane provenite din impozitele contribuabililor germani sunt folosite în Moldova cu bună credință? Întrebarea vine în contextul corupției pandemice despre care spun inclusiv instituții internaționale că ar exista în Moldova...
- Donatorii, dar și Guvernul Federal al Germaniei au învățat din trecut. Cred că scandalul bancar din 2014 a reprezentat un moment de cotitură. Ulterior, nimeni nu a mai lăsat aici banii fără un control strict. S-au înăsprit condițiile de donare și controalele. Datorăm contribuabililor noștri ca banii să fie folosiți în maniera pentru care au fost destinați și să nu ajungă pe canale corupte și îndoielnice. Cred că este un lucru normal astăzi ca donatorii să controleze lucrurile și să aibă condiții mai aspre.
- Din nou despre noi ca oameni și societăți. Cum credeți că se încadrează germanii în Moldova și moldovenii în Germania? De exemplu, sub aspect lingvistic, social? De exemplu, cunosc despre existența timp de mulți ani a unei școli de vară prin intermediul căreia mai mulți germani vin din țara dumneavoastră să învețe limba română la Chișinău, dar nu cunosc foarte multe exemple ca germanii stabiliți în Moldova să vorbească româna, mai degrabă, poate, comunică prin intermediul limbii ruse. Pe de altă parte, cunosc multe exemple de moldoveni stabiliți în Germania cu o bună și obligatorie cunoaștere a limbii germane.
- Nu există foarte mulți germani stabiliți în Republica Moldova. Cei care rămân aici și se stabilesc aici încearcă să învețe una dintre limbile folosite pe teritoriul național. Pentru mulți dintre ei lucrurile au o latură practică și depinde și de cunoștințele anterioare lingvistice cu care au venit aici. Cei mai în vârstă și care vin din estul Germaniei, au învățat la școală limba rusă. Ei pot să pornească de la aceste cunoștințe și să le dezvolte, să le împrospăteze aici mai departe. Cred că este un motiv practic – poți să dezvolți ceva pe o bază lingvistică deja existentă.
Româna se învață foarte puțin în Germania. Eu, la rândul meu, încerc să învăț limba română de când sunt aici și am nevoie de ceva timp, din păcate nu am foarte mult timp, dar reușesc să înțeleg destul de bine. Este mai greu cu vorbitul.
Diferența dintre nemți și moldoveni, inclusiv politicieni
- Ce trăsături și lucruri comune importante găsiți între moldoveni și germani și ce deosebiri mari ne caracterizează? De exemplu, moldovenii de multe ori zic: „punctuali ca nemții”. Ce se spune la nemți când vine vorba despre moldoveni? Câtă lume din Germania cunoaște în general despre existența Republicii Moldova?
- Germanii nu știu foarte mult despre moldoveni sau despre Republica Moldova. Aceasta ține de faptul că foarte mulți moldoveni trăiesc în Germania în baza unui pașaport românesc și oamenii nu pot face diferența între moldoveni și români, deci, ei sunt luați drept români.
Mă bucur când vin cetățenii germani aici, în calitate de turiști sau într-un alt context, pentru că atunci ei pot cunoaște țara dumneavoastră într-o manieră pozitivă. Vă cunosc ospitalitatea, obișnuințele, tradițiile, bunul vin pe care îl aveți și se întorc cu o imagine și o impresie foarte pozitivă despre țara dumneavoastră.
- Credeți că există diferențe mari între politicienii din Republica Moldova și din Germania?
- Fiecare țară are, desigur, o istorie proprie și o cultură politică proprie. De exemplu, la noi, în Germania, coalițiile de guvernare 
reprezintă un lucru pe care orice politician îl cunoaște foarte devreme. Sunt lucruri care țin de cultura noastră politică. Instituțiile de la noi sunt mai puternice și mai puțin politizate, iar cetățenii au mai multă încredere în instituții, în general, și în justiție, în particular. Condițiile-cadru sunt altele decât în Republica Moldova, atunci când ne referim la politicieni. Cred că la noi, în mod general, în prim plan se află dorința de a rezolva o problemă. Dar aici, în trecut, au existat, totuși, perioade în care politicul a facilitat anumite afaceri dubioase și aici mă refer la frauda bancară, lucru dificil pentru țara dumneavoastră.
Nostalgiile trecutului la moldoveni și la nemți
- Unele probleme ale societății moldovenești contemporane sunt explicate prin nostalgiile trecutului care influențează semnificativ prezentul și viitorul acestei societăți. La rândul lor, nostalgiile de la noi sunt explicate, în mare parte, prin nivelul scăzut de trai, prin modul de viață patriarhal, în special în zonele rurale. Dar iată că nostalgiile trecutului marchează și viața unei părți semnificative a societății germane reunificate. Cel puțin așa se afirmă că mentalitatea, comportamentul, inclusiv politic, al oamenilor din regiunile de Est ale Germaniei care au făcut cândva parte din fosta Republică Democrată Germană, respectiv, din fostul lagăr socialist, se deosebesc într-un fel de mentalitatea și comportamentul germanilor din regiunile de Vest. De ce această nostalgie într-o țară prosperă, comparativ cu Moldova, în una dintre cele mai puternice economii ale Europei? Și ce avem de învățat noi, moldovenii, din această lecție a germanilor?
- Cred că nostalgia poate exista pretutindeni, ea ține de ritmul în care au loc schimbările din zilele noastre și care se reflectă în orice domeniu al vieții. Au existat multe cezuri în perioada anilor 89-90 în Germania, dar și în întreaga Europa de Est, în Uniunea Sovietică care s-a destrămat. Nu toți oamenii fac față unor astfel de schimbări – unii reușesc să se adapteze bine, profită de noile oportunități, de noua ordine – alții au nevoie de ceva mai mult timp pentru a se adapta noii situații. Cred că guvernele trebuie să reacționeze la aceste lucruri, însă nu fiind ostile inovării, progresul va veni, timpurile noi vor veni. Lucrurile acestea sunt de la sine înțelese.
Și nu este adevărat că înainte lucrurile au stat mai bine, dacă reflectezi puțin, știi că este așa. Politicienii trebuie să ofere tuturor acelor elemente noi oportunități. Trebuie să le explicăm oamenilor mai bine noua politică pentru a-i integra și coopta pe toți la aceste noi procese.
- Ce ați reușit să vedeți timp de un an în Moldova, ce vă place cel mai mult? Există ceva despre care se poate spune că vă displace?
- Am cunoscut multe regiuni în Republica Moldova, am făcut multe călătorii, am mulți prieteni germani care au fost aici în vizită. Ne-am bucurat de ospitalitatea moldovenească, de bunele bucate, de vinul bun. Am văzut multe locuri frumoase. Mă întristează, însă, faptul că mulți oameni își părăsesc țara în continuare și că mulți oameni consideră că trebuie să-și caute viitorul într-o altă țară. Desigur, poți să-i înțelegi că oamenii vor să trăiască liber și să aibă o viață prosperă. Dar cred că este nevoie de expertiza, de talentele lor în țară și trebuie să li se creeze acestor oameni perspective de viitor și condiții de viață.
- Cine este Angela Ganninger, în afara acestei funcții oficiale pe care o dețineți?
- Îmi place să călătoresc nu doar în Republica Moldova. Îmi place să-mi întâlnesc prietenii, să fac sport, să citesc. Câteodată, sunt pur și simplu fericită să stau în grădina mea frumoasă și să mă relaxez puțin.
---
Video-interviul este parte a ciclului „Relațiile Republicii Moldova cu partenerii de dezvoltare”, susținut de Fundația germană Hanns Seidel.
