logo

Angajament strategic, stabilirea agendei și networking sau Cum poate Moldova să beneficieze de Summitul CPE. Op-Ed de Dr. Dorina Baltag


https://www.ipn.md/ro/angajament-strategic-stabilirea-agendei-si-networking-sau-cum-poate-7978_1096834.html

 

 

Prin crearea de contacte la CPE, Moldova poate dezvolta relații mai puternice cu alte țări membre și poate pune bazele unei viitoare colaborări pe provocări comune...

 

Dorina Baltag
 

Războiul din Ucraina a avut ca rezultat schimbări semnificative în politicile UE privind sancțiunile, energia și apărarea. Potrivit lui Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, aceasta a creat, de asemenea, un mediu favorabil pentru apariția unei Uniuni geopolitice, care s-a conturat, printre altele, prin Comunitatea Politică Europeană (CPE). CPE, prima de acest gen, își propune să ofere o platformă pentru conectarea UE-27 cu ceilalți parteneri europeni pe probleme-cheie comune care afectează continentul european. Acest forum european, propus în mai 2022 de președintele francez Emanuel Macron, a devenit un eveniment politic la nivel înalt în doar câteva luni, astfel încât primul summit a avut loc la Praga în octombrie 2022.

Cel de-al doilea summit CPE care va fi găzduit în Moldova prezintă o oportunitate unică pentru țară de a se poziționa în centrul Europei și de a-și prezenta potențialul ca partener de încredere pentru UE. În timp ce CPE s-a confruntat cu critici și unii au pus la îndoială dacă se va dovedi a fi doar „aer fierbinte” sau „o activitate inovatoare”, la Chișinău, accentul este pus pe demonstrarea angajamentului de a contribui la securitatea și unitatea continentului european. Dar de ce anume este summitul CPE atât de relevant și important pentru Moldova? Și care sunt punctele forte și punctele slabe ale CPE de care Moldova ar trebui să țină cont și să le folosească în avantajul său?

CPE: o retrospectivă

În urma discursului lui Macron despre CPE de la închiderea Conferinței privind viitorul Europei, conceptul de „Europa mai largă” a fost reintrodus în discursul public al statelor membre UE în timpul reuniunii Consiliului European din iunie 2022. Inițiativa „Europa mai largă”, introdusă pentru prima dată în 2003, a prezentat un nou cadru pentru relațiile cu vecinii estici și sudici și a servit drept predecesor al Politicii europene de vecinătate. Cu toate acestea, viziunea originală a fost caracterizată de relații inegale și ierarhice între UE și vecinii săi și includea inițial Rusia. În 2022, acest concept a fost modernizat pentru a oferi o platformă de coordonare politică cu acele țări care au relații strânse cu UE. Această versiune actualizată se traduce acum în summiturile bianuale ale CPE, unde Rusia este inclusă doar ca subiect pe ordinea de zi.

În timp ce discursul lui Macron a subliniat necesitatea ca această nouă entitate politică, CPE, să ajute țări precum Ucraina să adere la UE și, în acest fel, să construiască o comunitate de state democratice mai puternice în jurul UE, războiul rusesc din Ucraina a dat, în cele din urmă, impuls pentru crearea comunității. Discuțiile din cadrul reuniunii Consiliului European din iunie au evidențiat importanța extinderii discuțiilor interne ale UE pe probleme strategice cu alți parteneri europeni. A devenit clar că provocările geopolitice și geoeconomice cu care se confruntă UE-27 nu se limitează doar la statele sale membre. Din acest punct de vedere, CPE a fost creat pentru a stimula cooperarea și a aborda probleme de interes comun, întărind astfel securitatea, stabilitatea și prosperitatea pe întregul continent european.

Așadar, CPE oferă statelor membre UE o platformă pentru a se angaja cu alți parteneri europeni, inclusiv Moldova, pe o serie de probleme cheie, cum ar fi securitatea, energia, comerțul sau apărarea. Războiul rusesc din Ucraina a evidențiat necesitatea unei cooperări mai strânse între UE și vecinii săi, iar CPE devine un pas crucial în această direcție. Pe lângă UE-27, CPE include Regatul Unit și Turcia, cele patru țări AELS (Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein), șase țări din Balcanii de Vest (Albania, Macedonia de Nord, Kosovo, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru), țările Trioului Asociat (Georgia, Moldova, Ucraina), precum și Armenia și Azerbaidjan.

CPE: puncte tari – puncte slabe

Avantajul cheie al CPE constă în funcția sa principală de a oferi un forum inclusiv pentru dialog între țările europene într-un moment al rivalităților geopolitice. Prin urmare, comunitatea transmite un mesaj geopolitic puternic - exclude Rusia și Belarus și arată astfel unitate împotriva războiului din Ucraina. De asemenea, Statele Unite nu sunt un participant la CPE, aceasta indică încă o dată ambiția UE de a-și asigura leadership-ul pe continentul european prin asumarea responsabilității și gestionarea propriilor afaceri.

CPE, așa cum este descris de președintele Consiliului European, Charles Michel, urmărește să meargă „dincolo de lărgirea UE” și urmărește să extindă dialogul politic și coordonarea, în special în chestiunile de securitate, către țările care au o viziune similară cu ambiția de a adera la UE, dar și acele țări care nu au acest interes. Cu toate acestea, principala preocupare în ceea ce privește CPE este că organizația nou înființată ar putea deveni, pe termen lung, o scuză pentru ca UE să evite să își respecte promisiunea de extindere, oferind o „sală de așteptare” pentru Ucraina și Moldova, precum și pentru ţări din Balcani sau din Caucazul de Sud.

Așadar, cum poate beneficia Moldova de aceste puncte tari și puncte slabe?

În primul rând, angajamentul strategic

Pentru țările candidate, înființarea unei alte entități fără obligațiuni din punct de vedere juridic, care nu le promovează perspectivele de aderare, nu este tocmai o dezvoltare promițătoare. În timp ce Michel a explicat că politica de lărgire a UE are nevoie de reformă și va oferi o „integrare treptată, în etape”, este important de menționat că au trecut douăzeci de ani de când UE și-a luat angajament față de Balcanii de Vest la Summitul UE-Balcanii de Vest de la Salonic. Până în prezent, aceste țări nu au devenit încă membre ale Uniunii. În acest sens, ministrul de externe ucrainean Dmytro Kuleba a criticat CPE pentru potențialul său de a deveni un surogat al statutului de candidat la UE și ar fi văzut ca un tratament de clasa a doua din partea Uniunii. Unii oameni de știință au extins argumentul pentru a avertiza că CPE ar putea reprezenta tendința de a găsi alternative și de a muta atenția de la negocierile de accedere către UE.

Spre deosebire de declarația lui Macron care arată că CPE se referă și la a ajuta țări precum Ucraina (și Moldova) să adere la UE, concluziile Consiliului European din iunie 2022 privind cererile de aderare ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei și Balcanilor de Vest au subliniat că CPE și lărgirea UE sunt discuții separate. Același lucru a fost subliniat din nou în septembrie 2022 de Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, care a confirmat în discursul său privind starea Uniunii, că CPE acoperă nevoia UE de a ajunge la țările „dincolo de procesul de aderare” pentru a realiza unitatea europeană.

Luând în considerare cele de mai sus, prin participarea la lucrările CPE și angajarea în dialog constructiv cu statele membre ale UE, Moldova trebuie să-și prezinte potențialul ca partener de încredere pentru Uniune și să contribuie în mod constructiv la soluționarea provocărilor regionale prin stimularea colaborărilor sectoriale. Acest lucru este important, având în vedere ambiția geopolitică a UE de a promova și a proteja pacea și democrația în vecinătatea sa. Acest lucru va deschide oportunitatea pentru Moldova de a-și consolida legăturile cu UE și de a-și avansa perspectivele de aderare la UE. Mai mult, în calitate de gazdă, Moldova ar trebui să fie proactivă în utilizarea CPE drept spațiu de angajament strategic între țările candidate și UE, care ar putea duce la stabilirea de proiecte comune, fără a centraliza agenda pe lărgirea UE.

În al doilea rând, stabilirea agendei

Stabilirea agendei este un instrument esențial pentru valorificarea beneficiilor găzduirii summitului. Țările gazdă, colaborează la pregătirea agendei pentru actualele și viitoarele summituri CPE, care oferă Moldovei șansa de a influența subiectele propuse spre discuție. Primul summit s-a bazat pe discuțiile strategice de la reuniunea Consiliului European, iar la CPE din Praga două probleme principale au dominat agenda: (1) pacea și securitatea, în special războiul Rusiei în Ucraina și (2) criza energetică.

Poziția unică a Moldovei ca gazdă oferă oportunitatea de a participa la conturarea unui astfel de eveniment internațional de înalt nivel. Prin direcționarea agendei către livrabile și acțiuni comune de care ar beneficia publicul larg, Moldova poate juca un rol semnificativ în modelarea rezultatelor summit-ului. Prin urmare, agenda ar trebui să promoveze subiectul energiei, transporturilor și conectivității digitale sau rezilienței cibernetice pentru a avansa recomandările Consiliului UE din decembrie 2022 de la cooperarea inter- și intra-UE la cooperarea extra-UE. În plus, având în vedere angajamentul Moldovei de a combate dezinformarea, un alt subiect de pe ordinea de zi ar trebui să se concentreze în jurul discutării practicilor de dezinformare, cum ar fi Codul de practici al UE privind dezinformarea, de exemplu.

În al treilea rând, networking

Chiar dacă CPE nu înlocuiește politicile și instrumentele existente ale UE, el servește ca un forum în stil de network (rețrea, și nu ierarhie) pentru dialog politic, cooperare strategică și acțiune comună. Participarea Republicii Moldova la CPE îi oferă acces la o gamă largă de lideri europeni, precum marile puteri militare - Regatul Unit și Turcia, sau marii furnizori de energie - Azerbaidjan sau Norvegia, sau colegii din Balcanii de Vest, care aderă la UE. Prin urmare, summit-ul reprezintă cadrul ideal pentru ca Moldova să învețe despre pozițiile și raționamentele diferitelor țări, să pledeze pentru nevoile sale și, eventual, să dezvolte inițiative comune, în special în domenii de interes comun, cum ar fi schimbările climatice, creșterea IA, sustenabilitatea energetică, migrația sau cercetare și dezvoltare.

În timp ce Moldova ar trebui să urmărească un angajament pragmatic prin networking și promovarea agendei sale privind cooperarea sectorială cu UE și alți membri CPE, la această etapă de dezvoltare a comunității, eforturile de networking ar trebui să se concentreze pe construirea încrederii, creșterea angajamentului și socializarea, în special cu țările cu care are legături limitate. Prin crearea de contacte la CPE, Moldova poate dezvolta relații mai puternice cu alte țări membre și poate pune bazele unei viitoare colaborări pe provocări comune.


 
Dorina Baltag
Dorina Baltag este cercetătoare de nivel postdoctoral la Institutul pentru Diplomație și Guvernare Internațională de la Universitatea Loughboroug (campusul din Londra). Cercetarea ei acoperă subiecte legate de democratizarea în Parteneriatul Estic și diplomația UE. Puteți lua legătura cu Dorina pe LinkedIn.

IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.