Pentru UNESCO este important ca acțiunile de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial și inițiativele să pornească de la oameni. De această părere este Andrei Prohin, secretar științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, secretar al Comisiei naționale pentru salvgardarea patrimoniului național imaterial. Deși acțiunile instituțiilor statului sunt și ele importante, oamenii singuri trebuie să manifeste interes față de păstrarea elementelor de patrimoniu cultural imaterial, a menționat Andrei Prohin, în cadrul dezbaterii publice „Dosarul UNESCO „Cobza”. Cooperarea moldo-română pe domeniul promovării patrimoniului cultural imaterial”, organizată de Agenția de presă IPN.
Lista Reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității include patru elemente de patrimoniu cultural imaterial românesc. În 2024, pe rol se află al 5-lea dosar comun „Cobza, cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale”, înaintat de curând către Comisia de specialitate UNESCO. Secretarul științific al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, Andrei Prohin, a menționat că, pentru menținerea în viață a elementului de patrimoniu cultural cobza, în dosar a fost propusă continuarea bunelor practici deja existente. În special, este vorba despre monitorizarea ansamblurilor și interpreților individuali care apelează la cobză, organizarea expozițiilor muzeale, predarea artei de a interpreta la cobză în instituții de învățământ de diferit nivel, organizarea cursurilor pentru amatori în cadrul Centrului național de conservare și promovare a patrimoniului cultural imaterial.
„Doi ani în urmă am participat la sesiunea Comitetului interguvernamental UNESCO unde s-a votat înscrierea dosarului „Arta cămășii cu altițăˮ. Să știți că alte țări își fac publicitate la aceste sesiuni, organizează anumite ședințe prin care prezintă anumite tradiții ale lor pe care preconizează în viitor să le înscrie în patrimoniul umanității. De exemplu, Turcia a avut o sesiune consacrată tradiției trasului cu arcul. Și în acest scop ni s-a demonstrat că există o asociație care se ocupă de studierea acestei tradiții militare, a trasului cu arcul, există și un institut care se documentează în această privință. Imaginați-vă cât de bine ar fi dacă am putea și noi să arătăm, de exemplu, că avem o asociație pentru cobza sau o asociație de studiere a instrumentelor tradiționale?ˮ, a comunicat Andrei Prohin.
Secretarul Comisiei naționale pentru salvgardarea patrimoniului național imaterial a numit printre elementele care ar putea fi înaintate pe Lista Reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității gastronomia tradițională și tradițiile de viticultură și vinificație.
Dezbaterea publică este a treia ediție din cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
