Motivul principal al deportărilor din fosta RSSM a fost lipsirea de o elită politică, intelectuală și economică a regiunii, dar și pentru a nu lăsa loc pentru oricare tip de rezistență, răscoală și alte elemente legate de posibile modalități de a spune „nu” regimului. De asemenea, prin deportări se dorea crearea unei societăți fără valori. O spune expertul proiectului, Andrei Curăraru, la dezbaterea publică „Decapitarea și dezrădăcinarea neamului prin deportări”, organizată de Agenția de presă IPN.
Andrei Curăraru a remarcat că toate valurile de deportări au fost inițiate de sus, de conducerea de vârf fostei Uniuni Sovietice. În primul val, din 1941, listele persoanelor care urmau să fie deportate au fost întocmite în baza documentelor legate de proprietate, iar în 1949 în baza unor semi-recensăminte care erau realizate aici. Ele au fost întocmite după mai multe criterii, inclusiv criteriul legat de intelectualitate, de dreptul de proprietate, criteriul etnic și altele.
Andrei Curăraru a mai remarcat regimul totalitar voia să lichideze elitele locale până la un nivel cât mai jos, „așa ca pe loc să rămână oamenii care nu aveau proprietăți, cei care nu aveau o educație suficientă, care nu au participat în viața socială, în special în perioada interbelică și cei care erau ușor de modelat sub acest regim. Se dorea crearea unei societăți fără valori”.
În opinia sa, actualmente, pentru fiecare caz de deportare trebuie să fie stabilită responsabilitatea, să fie asigurată reabilitarea fiecărui deportat, dar și să se explice pe larg procesele de deznaționalizare și distrugere a elitelor locale.
Expertul este de părere că și acum există elite slabe, pentru că elitele adevărate au fost deportate sau nimicite. „Când vedem că avem un stat care merge ca pendulul de la est la vest și înapoi, ne dăm seama că și acesta este un efect al deportărilor”, a adăugat el. Asta, pentru că oamenii cu verticalitate fie au plecat în România, în perioada interbelică, fie au fost deportați.
Andrei Curăraru spune că acum parcurgem o perioadă foarte grea de restabilire a elitelor. Sistemul educațional și cel mediatic trebuie să readucă în spațiul public narativele reale despre cine poartă vina pentru deportări, să contracareze falsurile, inclusiv referitoare la numărul mic al persoanelor deportate și la o presupusă vină a localnicilor pentru acest act de genocid. „Vina reală este a regimului totalitar, care recidivează și acum prin războiul de agresiune împotriva Ucrainei, inclusiv prin deportări masive, inclusiv în rândul copiilor”, a spus el.
Dezbaterea publică la tema „Decapitarea și dezrădăcinarea neamului prin deportări” este ediția a 38-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția de Presă IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
