Coeziunea socială și sentimentul de apartenență la comunitatea europeană trebuie realizate prin exemple concrete și inițiative comunitare. Pentru stabilirea acestor obiective este necesară o comunicare eficientă și prezentarea constantă a rezultatelor obținute de pe urma implementării proiectelor europene. Or, în caz contrar, cetățenii Republicii Moldova pot să fie victimele narativelor false promovate de agenți externi. Declarațiile aparțin lui Andrei Curăraru, expert în politici publice, Comunitatea WatchDog, și au fost făcute la dezbaterea publică „Avantajele și responsabilitățile cetățeanului în consolidarea viitorului european al țării”, organizată de Agenția de presă IPN.
„După mine, s-a pierdut în ceea ce privește promovarea proiectelor europene, care de multe ori sunt prezentate ca niște succese locale, de anumiți politicieni regionali, sau când se vorbește despre faptul că se repară o grădiniță sau un tronson de șosea, vedem doar o inscripție pe fundal, dar nu se explică, de fapt, că aceste este modus operandi al Uniunii Europene, să ajute la nivel regional. Cheltuielile la nivel regional ale UE au depășit și cele din agricultură, care la fel sunt destul de importante. Astfel de informații trebuie comunicate constant, dar ele cel mai bine se exprimă prin fapte concrete, de exemplu – proiecte europene realizate”, a mai declarat expertul în politici publica Comunitatea WatchDog.
Potrivit lui Andrei Curăraru, participarea civică în procesele decizionale raportate la politicile de integrare europeană a țării urmează să fie consolidată prin mecanisme clare de a putea influența deciziile politice legate de aderarea la UE. „Toți actorii sociali implicați, dar și antreprenorii, și lideri de opinie, jurnaliști – toți avem o responsabilitate să relatăm și să dăm acea lumină care este cea mai aproape de adevăr în ceea ce privește Uniunea Europeană. Mai ales că vedem un efort constant și concertat de denigrare a acestui proces de integrare europeană, iar când vorbim despre faptul că se face dezinformare, lupta întotdeauna este asimetrică. Adică, sunt sute de actori implicați din partea agenților de dezinformare și sunt câțiva actori care încearcă să facă lumină în acest sens. Mie îmi e greu să-i învinovățesc pe cetățeni, văzând o avalanșă de informații negative în legătură cu UE, de ce ei sunt mai eurosceptici, dar în același timp, trebuie să înțelegem că și experiența lor personală le dă un pic de reziliență, în special cei care au mai lucrat în Europa, care au prieteni sau rude în diaspora”, a mai precizat Andrei Curăraru.
Percepția societății despre integrarea europeană rămâne în continuare afectată de dezinformare și narative false, promovate atât prin sursele externe controlate de Federația Rusă, cât și prin actorii proxy ai Kremlinului în Republica Moldova, mai subliniază expertul WatchDog. „Înțelegem că forțele pro-ruse nu își doresc să treacă referendumul, ca noi să mergem în continuare pe parcursul european, iar riscurile sunt foarte diverse: de la corupere electorală pe care deja o vedem prin plăți directe din partea Federație Ruse pentru anumite categorii de populație defavorizată, ne referim, în primul rând, pensionari, până la finanțări ilegale, introducerea în Republica Moldova prin intermediul cărăușilor a sumelor care urmează să fie utilizate în campanie electorală și până la destabilizări clare. Știm că există voci, inclusiv la nivel regional, care spun, de exemplu, că în Găgăuzia nu ar trebui să aibă loc acest referendum, fiindcă ei au avut un pseudo-referendum în 2014 și ar trebui să fie blocat acest proces. Vorbim, de asemene, despre nerecunoașterea rezultatelor alegerilor, dar și despre anumite provocări, proteste pe care aceste forțe pro-ruse ar dori să le facă violente pentru a arăta până la urmă că noi trăim într-o țară nedemocratică și a delegitimiza Republica Moldova în fața partenerilor externi”, a punctat Andrei Curăraru.
Pentru a spori coeziunea socială și sentimentul de apartenență la comunitatea europeană, cetățenii trebuie să cunoască din prima sursă care sunt beneficiile, dar și responsabilitățile integrării europene. „Dacă e să vorbim despre niște indicatori concreți, salariile în statele care se integrează în UE cresc de 2-3 ori, circa 30% din veniturile fermelor vin de la Uniunea Europeană, per hectar, în mediu, pe UE, anul trecut, un fermier a primit 250 de euro. O problemă sensibilă pentru noi – pensiile gasterbaiterilor noștri ar putea fi plătite în Republica Moldova și asta e o categorie mare de cetățeni care ar putea reveni acasă după ce își realizează cariera în altă parte. Vorbim, de asemenea, despre posibilități de a deschide mici afaceri, inclusiv prin intermediul granturilor nerambursabile, proiecte regionale și dezvoltarea localităților mici, care acum în Republica Moldova sunt mai puțin favorizate”, a spus expertul comunității WatchDog.
Dezbaterea publică „Avantajele și responsabilitățile cetățeanului în consolidarea viitorului european al țării” este prima ediție din cadrul proiectului „Beneficiile aderării Republicii Moldova la UE pentru om, comunitate și țară”, susținut de către Fundația Soros Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Fundației Soros Moldova.
